Despre Business Drive (by Dragos Popescu si Marius Ghenea)

[Updatat pe 4 octombrie]

Urmaresc de cateva saptamani campania de promovare pe care cei de la Business Drive o desfasoara pentru programul lor. Programul se recomanda ca un mini-MBA, urmarind, pe parcursul a 34 de ore de predare si activitati practice, lucrurile importante in activitatea unui manager de succes: management financiar, marketing strategic, vanzari, management operational.

Structura de predare mi se pare foarte coerenta, dar motivul pentru care scriu articolul acum este ca in fiecare zi de predare se foloseste o simulare de business, care e un exercitiu grozav de punere in practica.

Personal, am avut ocazia sa particip la un program de training bazat pe o simulare de business. Programul cred ca este binecunoscut, se numeste iPlan si am mai scris despre el aici si aici. Eusediu Margasoiu si echipa lui de la The Network l-au pus pe picioare bazat pe fonduri europene si folosesc Markstrat ca baza a simularii de business. Pentru mine a fost o experienta extraordinara, pentru ca au fost puse la un loc diverse faze ale dezvoltarii unui produs, am avut ocazia sa aplic cateva concepte de marketing strategic, de exemplu, si sa vad rezultatele. Rezultatele nu sunt simulate doar pe baza miscarilor echipei respective, ci sunt luate in considerare si cele ale concurentei.

Un alt aspect interesant al programului pe care Dragos Popescu si Marius Ghenea il propun este lucrul in echipa. Lucrez de cativa ani in echipa cu alti colegi care sunt de asemenea manageri. Am remarcat ca e mai greu de atins consensul si de implementat miscari strategice rapide in asemenea constelatii. Exercitiul este mama invataturii, asa ca si lucrul in echipa este o directie de invatare, cumva indirecta, in cazul acestui curs. Am experimentat sentimentul lucrului in echipa in cadrul unor asemenea simulari de business si marturisesc ca se aseamana destul de bine cu realitatea.
Folosind Markstrat (un program dezvoltat de INSEAD), am aplicat diverse mixuri de marketing. Eu sunt inginer ca formatie si am driblat cu succes cursurile de economie din facultate. Asa ca a fost aproape o epifanie cursul respectiv. Astept in anul urmator sa particip la un program de training in-house care va folosi Celemi Tango si Celemi Cayenne, simulari de business care se orienteaza spre project management si dezvoltare de business. Voi reveni cu impresii.

Programul BusinessDrive foloseste o simulare de business care nu este explicata, dar care se concretizeaza, probabil, intr-un joc de tip round-based. Pentru cei care au jucat Heroes3, e similar, dar nu trebuie sa cuceresti un castel, ci o piata, folosind strategii de marketing si vanzari, mangement financiar pentru optimizarea rezultatelor si a management operational pentru cresterea rezultatelor imediate.
[Update 4 oct 2012] Engine-ul este unul nou, nu are foarte multe elemente de gaming in el si isi propune sa ofere o simulare cat mai reala a deciziei, deci nu va completa automat o multime de calcule si decizii de business, ci le va transfera catre cursant.

Sa ne intoarcem la oile noastre, cum ar spune francezul. Programul in sine este interesant din punct de vedere al agendei si este sustinut de doua persoane carismatice si experimentate. Dragos Popescu are o lunga experienta in vanzari si management si a organizat trainingul prin firma sa, Diagma. Il urmaresc pe Dragos pe blogul sau, unde scrie amuzant, cu nerv si cu miez despre multe, dar mai ales despre recrutare si managementul resurselor umane din organizatie. Despre Marius Ghenea, cei mai multi dintre voi au aflat de la televizor, e nelipsit de la Arena Leilor. In afara de asta, preda despre business si antreprenoriat la EMBA-ul organizat de Maastricht School of Management EMBA program si in cadrul www.schoolforstartups.ro. In viata de toate zilele, pe langa participarea la conferinte se ocupa de afacerile pe care le-a dezvoltat ca antreprenor in serie, asa cum e recomandat in jumatate din prezentarile pe care le are pe net. 

Deci, daca sunteti interesati, cereti mai multe informatii pe site-ul Diagma despre unul dintre primele programe de educatie ce includ simulare de business in Romania, mai ales ca e un design local. Daca vreti sa puneti intrebari, indrazniti si participati la Business Days din Iasi, unde cei doi vor oferi un preview la programul lor, in ton cu tendintele globale de training prin metode experientiale.

Si, ultima chestie, sa ramaneti pe aproape. Pregatesc un interviu cu Marius Ghenea, pe subiectul intraprenoriat vs. antreprenoriat. Tineti cartea la indemana...

Read More...

Cat de mult conteaza plata?

Succesul se bazeaza pe pasiune. Asa imi place mie sa cred.

Dupa ce am schimbat mai multe joburi, am inceput sa ma intreb daca urmatorul job il urmaresc pentru mai multi bani sau pentru mai multa pasiune. Salariul crescuse frumusel intre timp, dar eu ma duceam acasa un pachet de nervi. Am incercat o mica introspectie si la un moment dat am ajuns la intrebarea

Poti lucra o zi fara sa fii platit?

Ai si alt motiv sa lucrezi decat ca primesti o plata? Banuiesc ca nu lucrati sa va razbunati si nici pentru ca va plictisiti acasa si vrei sa va intalniti cu niste oameni.

Eu, personal, prefer sa lucrez la subiecte de care sunt pasionat. Sigur ca da, sunt intotdeauna si alte lucruri de facut decat cele pasionante, dar macar o data pe saptamana lucrez la ceva care imi aduce bucurie.
Ultimele tendinte in managementul resurselor umane includ "engagement officers" (un fel de ofiteri responsabili cu buna dispozitie si motivarea angajatilor), metode si proceduri de retentie, beneficii si avantaje.  Toate bazate pe doua directii. Talentul, cu care te nasti. Si pasiunea, pe care trebuie sa o starnesti in fiecare zi. Macar o data sau de doua ori pe luna.

Iar daca lucrurile de care esti pasionat nu le poti face fara plata, atunci e cu atat mai greu sa fii motivat, sa treci peste frustrarile inerente oricarui job, sa te ridici dupa un esec sau sa te bucuri dupa un succes. Toate conteaza mai putin, totul costa mai mult.

Aruncati o privire pe fotografia de mai jos si ganditi-va in care zona va aflati.

Totul e relativ, iar pentru mine e important sa fac pentru altii ceea ce mi-as dori sa se faca pentru mine. Felul in care pasiunea este stimulata intr-o echipa depinde de manager in egala masura cu cei care nu sunt manageri. Iar pentru a afla care este subiectul pasionant, comunicarea este esentiala.

Saptamana viitoare, pe 3 octombrie, sunt foarte curios despre ce voi afla despre acest subiect la Iasi Business Days, in workshopul 
Leadership si motivarea echipei. Pe doi dintre vorbitori ii cunosc personal (Simona Haivas si Marius Lupu), despre Mihai Stanescu doresc sa aflu, iar pe Ivan Patzaichin doresc sa il ascult.

Read More...

Talentat. Lacom. Se plictiseste usor. Risc multiplu de boli profesionale?

Recunoasteti ca v-am facut atenti? Macar putin. Dupa cum stiti, am o mica obsesie despre similitudinile dintre managementul talentelor si a echipelor in sport si a echipelor de proiect. Ducu Hincu a scris in Kamikaze de curand despre cheia succesului in cazul lui Lampard, un tip ce are o gena de fotbalist in familie (taica-sau, un var si un unchi au fost mari fotbalisti), dar care s-a antrenat mult pentru a deveni ceea ce este azi. A fost odata locul doi in clasamentul Balonului de Aur (Hagi a fost odata pe 4), dar nu este un talent iesit din comun. A aparut pe firmament inainte ca o echipa obscura din Rusia sa arunce 20 milioane de dolari pe an pentru Samuel Eto'o. In fine, Lampard, alaturi de Scholes, Giggs, sunt niste tipi care sunt in masura sa faca performanta la varste inaintate (peste 34 de ani), dar si sa influenteze pozitiv echipele din care fac parte. Care o fi secretul lor? Hincu spune - si eu il sustin - ca cei de mai sus s-au format intr-o perioada in care salariile din fotbal nu cresteau pana la a primi intr-un an, ca jucator mediu in campionatul englez, suma pe care parintii tai ar fi primit-o intr-o viata de munca (circa 40 de ani).
Nu sunt putine cazurile de fotbalisti care au fost ametiti de succesul initial si nu au fost capabili sa isi gestioneze coerent cariera. Nici macar nu au mai continuat performantele care i-au adus in atentie atunci cand isi terminau junioratul. Sa mai dau un exemplu. Ati auzit de Mitea ?(tipul ala care la 19 ani era titular la Ajax, iar acum, la 27 de ani, e titular in parc si nu mai prinde nici un contract). Cert este ca in fotbal, salariile au explodat in ultimii 10-15 ani, ajungandu-se la situatii in care unii "prieteni ai fotbalistilor" sa castige sume uluitoare pentru a aparea in acest mare circ care se numeste fotbal.

Daca ma intorc in lumea noastra, a muritorilor de rand, putem intui situatii similare, unde, pe baza cresterii economice din anii 2000 au fost acordate cresteri salariale sau de venituri mult peste diferenta de crestere a productivitatii. Asta a fost un lucru bun, companiile isi marcau rezultate financiare deosebite, oamenii incasau sume frumoase si le directionau spre consum. Toate bune si frumoase, daca erai functionar in banca ori daca lucrai in vanzari. Nu mai vorbesc despre cei care lucreaza in IT. Nimic nu putea opri visul frumos de a ajunge sa traiesti ca in Occident.
Totusi, nemiloasa criza si-a bagat codita si economia nu mai duduie. Cei care asteptau cresteri de venituri anuale care sa fie formate din procente marcate cu cel putin 2 cifre au avut de infruntat plafonari de salariu, feedback constructiv, au fost nevoiti sa se confrunte cu oglinda si sa vada ce e de imbunatatit. Tipi altfel talentati au luat contact pentru prima data cu diagnosticul lor. Ce au de facut pentru a se imbunatati, unde au beneficiat de rezultate pentru care nu au facut nimic in mod special, cum sa avansezi in cariera in situatii in care nu mai ai in spate un vant de 70km/h...

In aceste situatii in care rezultatele nu au mai fost aduse de simpla prezenta in piata, firmele care au avansat ori nu au pierdut cota de piata sau profit au fost cele care au folosit talentele pe care le achizitionasera deja ori le-au achizitionat in perioada de criza. Motivarea celor prezenti si a celor proaspat achizionati cade in sarcina managerilor din functie, ca un dintre cele cateva directii de responsabilitate.
In opinia mea, managerii, de multe ori in colaborare cu departamentul de resurse umane, trebuie sa-i ajute pe cei talentati sa isi gestioneze succesul, pentru a depasi pragul pe care il ating prin folosirea resurselor native. Ca orice antrenor, trebuie sa ia in considerare dezvoltarea zonelor sensibile, folosirea pe posturi pe care da randament maxim, dar nu trebuie uitat ca fiecare angajat, chiar in cea mai prolifica perioada a vietii, trebuie ajutat sa raspunda la cateva intrebari:

• Cum ma descurc cu succesul?
• Cum ma raportez la cresterea veniturilor? O plafonare temporara ma tine motivat?
• Cat de utila este o schimbare de job (intern sau extern)?
• Ce poate sa faca angajatorul pentru mine si ce pot sa fac eu pentru companie?

Nu e foarte confortabil sa poti raspunde la asemenea intrebari, dar sunt importante pentru o motivare sanatoasa a celor talentati, cei care sunt de obicei cheia de bolta in succesul unei afaceri.

Daca ma intorc la titlu, imi aduc aminte de cateva cazuri de baieti talentati, cu un start frumos, care au fost marcati de obezitate profesionala. Au luat volum, dar nu e sustinut de muschi profesionali si nu au o cariera sanatoasa. Ori, la fel cum taica-meu fumeaza 2 pachete de tigari pe zi, au obiceiuri nesanatoase pentru cariera lor.

Si, fiindca obisnuiesc sa fac si cate o recomandare la sfarsitul articolelor, va recomand sa participati la workshopurile de la iasi.businessdays.ro: Workshop 02 - Leadership si motivarea echipei si 
Managementul conflictelor. Pe 3 si 4 octombrie, la Iasi.

Read More...

Cat manager si cat lider?

Leaderii. De dragul filosofiei, liderii sunt diferiti de manageri, iar peste toti pluteste spectrul sefului. Despre sefi, "numai de bine". Sa consideram ca e un concept de-acum apus. Sa il portretizam drept intruchiparea raului, sa avem cui atribui toate defectele.

Manager. Leader. Astea sunt cuvinte noi, destepte. Se folosesc in corporatii, in discutiile dintre antreprenori si, de asemenea, la televizor. Am mai scris si eu ceva vreme in urma, inspirat de Seth Godin. Tipul ala care povesteste despre triburile din ziua de azi.
De curand, am avut un training interesant in care am discutat despre teoriile leadership-ului, de care feluri este, cata psihologie se foloseste, daca se invata sau trebuie sa fii nascut. In fine, sunt multe lucruri de povestit aici, nu e locul sa scriu atat de multe, poate mai degraba intr-o carte.
Despre management, ce sa spun, este chiar mai dificil. Exista facultati, master, MBA, care te ajuta sa fii un manager mai bun. Iarasi, greu de dat o definitie exhaustiva.

O sa incerc si eu sa sumarizez ce am inteles. [ Dupa ce am citit cateva carti despre coaching, am inteles ca mai greu sa dai solutii, dar e util sa iti sumarizezi intelegerea dupa anumite faze ale discutiei. ]

Liderul sumarizeaza in concept cele legate de valori, cultura. Lucruri mai putin tangibile, cu indicatori de performanta mai putin evidenti, dar care reusesc sa miste un numar de oameni intr-o directie. Ca este buna sau rea, depinde tot de lider, de viziunea lui. Incotro si de ce spune el. Sa dea un sens muncii - e necesar un lider.

Cum si cand?, ce? - raspunde la fel de bine managerul.
Managerul este orientat mai mult operational. E mecanicul care e maiastru in a face trenul sa ajunga la fix in gara. E cel care organizeaza. Cel care optimizeaza.

Un lider nu e pus acolo, isi castiga in diverse moduri autoritatea. Un manager poate fi numit. Exista doar lideri informali, din punctul meu de vedere. Ceilalti sunt pur manageri, ori chiar mai rau, sefi. De fapt, nu exista un concept pur si exista adaptari situationale. Eu prefer sa fiu manager cand e necesar sa rezolv ceva urgent, cum ar fi o livrare. Sa incerc sa fiu lider atunci cand pregatesc o strategie, cand lucrez la dezvoltarea oamenilor din echipele din care fac parte. Si sa fac pe-a seful putin cand ma calca unii pe nervi. Totusi, "nimeni nu-i asa perfect ca sefu'", zice Alexandru Andries.



Am facut exercitiul acesta de separare a conceptelor, doar pentru a incerca un preview la una dintre conferintele de la "Iasi Business Days" : Leadership vs Management. Va rog sa fiti indulgenti cu entuziasmul meu si sa vedeti daca teoriile se verifica, fie in organizatiile voastre, fie in campania electorala ori in organizatiile statului. Dati-mi feedback, mergeti la conferinta daca vi se pare interesant.

Peste toate, e nevoie tot timpul de leaderi, unii lideri nu sunt manageri, iar manageri grozavi fara olecuta de  leadership in ei nu sunt multi despre care sa se vorbeasca, iar acum exista o nevoie acuta de lideri in Romania.

Read More...

De ce?

Leadership prin raspunsuri ori prin retete?

De ce? e intrebarea pe care o pun la nesfarsit copii la varsta de 4-5 ani. E aceeasi intrebare pe care ne-o punem la nesfarsit, pana la adanci batraneti, doar ca mai in soapta sau in sinea noastra. E inlocuita sau acompaniata de intrebarea Incotro? Sunt doua intrebari simple, la care orice lider trebuie sa raspunda. Am folosit trebuie pentru ca a fi lider inseamna a avea o parghie si asupra celor pe care nu ii supraveghezi in mod continuu. Cei cu care poti sa stabilesti o directie si un punct de intalnire. Iar apoi sa vezi cati ajung la punctul de intalnire la momentul stabilit. Cei care au primit indicatii detaliate, e posibil sa ajunga. Cei care au inteles de ce si incotro, vor ajunge cu o mai mare siguranta.

De curand, am vazut unul dintre videoclipurile celebre de pe TED.com, cel al lui Simon Sinek vorbind despre cum marii lideri inspira la actiune. Modelul este relativ simplu, desenat pe o foaie de flipchart. 3 cercuri concentrice si sumarizeaza ordinea importantei intrebarilor pentru a declansa actiuni.

La acestea trei, am adaugat Incontro?, care completeaza fericit cateodata pe celelalte. O abordare sistemica porneste dinlauntru, de la De ce?, iar o abordare superficiala de la Ce?

Daca aveti pofta, dati play si urmariti cele 18 minute de speach.

Business Days la Iasi

In ultimii doi ani, am devenit preocupat de teme de leadership si incerc sa particip la diverse evenimente publice sau private care sa ma ajute sa invat cum sa raspund la intrebarile de baza pentru mine De ce? si Incontro?. De curand am prins de veste ca se organizeaza Business Days la Iasi, pe 3 si 4 octombrie,cu o participare interesanta. Nu stiam care e viziunea din spatele conferintei, dar citind prezentarea mi s-a parut ca merge in aceeasi directie cu ideile mele. Cei care participa nu vor spune prea multe despre CUM sa faci, CE sa faci in cele cateva zeci de minute. Isi propun sa inspire, sa ajute sa isi raspunda fiecare la intrebarile De Ce si Incontro. Se concentreaza pe atitutidine, pe crearea unei viziuni pozitive.

E un eveniment complex, de 2 zile, in care se desfasoara conferinte, workshopuri, mese rotunde moderate de Laszlo Pacso (initiatorul evenimentelor), sesiuni de business networking si chiar lansarea cartii lui Gabriel Biris. Uitandu-ma pe program, am remarcat conferintele despre:

•  Conferinta Leadership vs. Management, de pe 3 octombrie, unde sunt curios sa il urmaresc pe Dragos Popescu (are un blog si un stil interesant, pe care l-am vizitat de mai multe ori) si pe Mihai Stanescu (RoCoach), coachingul fiind unul din domeniile conexe leadership-ului pe care urmaresc
• Conferinta De la o simpla idee la succes pe termen lung, de pe 4 octombrie, unde ii urmaresc in mod special pe Marius Ghenea (il cunoasteti de la Arena Leilor), pe Gabriel Biris (avocatul specializat in fiscalitate, care a devenit si activ politic in ultima vreme) si pe Marius Stefan (cel care conduce Autonom-Rent-a-Car, cel mai mare jucator autohton pe piata de inchirieri de masini). Sunt interesat despre antreprenoriat, dar mai ales despre intraprenoriat si sper sa aflu lucruri noi despre asta.
• Workshop pe teme de leadership (motivarea si managementul echipelor), unde va participa unul dintre cei cu care am lucrat impreuna - Marius Lupu, managerul locatiei Continental Automotive din Iasi. 
• Nu in ultimul rand, intentionez sa particip la Seara de coaching, gazduita de Mihai Stanescu

Va recomand sa va rupeti din timpul vostru si ceva din buget pentru a participa la eveniment. Pare a fi evenimentul anului in materie de business in zona Moldovei, prin anvergura si calitatea speakerilor. Stati pe aproape si puteti citi si altele despre eveniment pe www.cartenoua.com!

Read More...

Valoarea experientei

[Casa Humor vs. Hotel Sofia din Sucevita]

Am vizitat, de curand, doua hoteluri peste media celor obisnuite, din zona Bucovinei. In ambele am ajuns in interes de serviciu si cu grupuri mai mari decat o familie. Una dintre locatii se afla in Gura Humorului (Casa Humor), iar cealalta in zona Sucevitei (Hotel Sofia). Cum spuneam, locatii bune, aranjate cu gust, bazate pe investitii destul de serioase, dar care m-au convins in mod diferit de avantajele lor.
Bineinteles, toata povestea va avea si o morala. dar pentru asta trebuie sa aveti rabdare si sa suportati o intreaga descriere de vreo 15 fraze.

Voi incepe cu avantajele si dezavantajele celor doua hoteluri, asa cum le-am simtit dupa doua nopti de cazare acolo.

Casa Humor are o locatie foarte usor accesibila, la vreo 200 de metri de drumul european ce leaga Suceava de Cluj, tocmai inainte de intersectia care duce la Voronet. Deci foarte convenabil daca nu vreti sa folositi GPS si sa ajungeti usor cu masina acolo. Toata lumea lauda mancarea de acolo, sunt si eu de aceeasi parere si cred ca nu gresiti cu nimic daca va propuneti sa nu va bateti capul cu alte locatii pentru masa. Eu nu am avut feluri de mancare spectaculoase, dar sunt gatite cu un pic de ceva care le da un gust deosebit. Nu stiu ce e, dar mi-a adus aminte de copilarie, de priceperea bunicii in a gati natural. In plus, micul dejun il consider drept unul dintre cele mai bune pe care le-am servit in Romania, fara kaiserul si carnaciorii de la Aldis atat de prezente in majoritatea hotelurilor, mai ales din zonele cu turism traditional.
Exista trei zone de foisor, executate in spiritul locului, cu lemn masiv si fara fasoane moderne, care permit relaxarea in aer liber, precum si locuri de joaca pentru copii. La anul ar trebui sa fie si un teren de tenis.
Se pare ca focusul este pe clientii cu familii, care vin fara grupuri mari si carora li se ofera diverse activitati. Exista o piscina cu acces inclus in pretul camerei,sauna si jacuzzi plus o masa de tenis, care pot oferi destula ocupatie pentru cateva zile.  Se pare ca e singurul hotel sau dintre putinele din zona care au piscina. Arhitectura e corect desenata, mai ales corpul construit de curand, unde exista o mobila luminoasa, cu somiere foarte practice, deosebite de paturile traditionale, cu tablie, de culoare inchisa, pe care o gasim de obicei in zona. Poate fi o chestie de gust, dar si finisajele sunt bine realizate, iar materialele folosite destul de bune.

Restaurantul este mic si nu va puteti gandi la paranghelii mari, nunti, botezuri, ci mai degraba la o petrecere cu prietenii. E intim si cred ca e un avantaj pentru turisti ca nu s-au concentrat asupra nuntilor si sunt recunoscuti pentru mancarea de acolo. De asemenea, sala de conferinte e destul de mica (am intelec ca ar mai fi una, ceva mai mare, dar nu am vazut-o) si are doi stalpi care ingradesc folosirea ei la maxim. Totusi, e bine dotata si destul de izolata la ultimul etaj, daca aveti ceva de lucrat. Un alt minus este mirosul de clor care vine de la piscina, in corpul nou. Depinde de asemenea de gust.. Privelistea devine interesanta doar din foisorul aflat in capatul de sus al proprietatii, unde puteti experimenta o seara campeneasca cu confortul unui gratar zidit si a unor mese confortabile facute din busteni.

La Hotel Sofia, e o senzatie diferita. E plasat in padure, pe un drum de tara de circa 700 metri, care e conectat cu soseaua ce trece prin Sucevita. Inca de la inceput,arhitectura si locatia fac o trimitere la o locatie exclusivista, cel putin in intentie. Arhitectul a intregrat foarte placut cele doua poduri peste paraul ce traverseaza proprietatea, iar unul dintre ele este transformat intr-o terasa deosebita. Camerele sunt mari, cu balcoane generoase, iar unele camere au chiar doua niveluri, unul pentru dormit, iar celelalt ca un fel de living. Wireless peste tot, piscina si sauna pentru clientii hotelului, la fel ca si o zona din hotel care are o masa de biliard si una de ping pong. Destul de placut, una peste alta. Multe locuri de felul acesta nu au o oferta similara. Nci o priveliste panoramica, doar ca te simti intr-o poiana si senzatia este placuta atunci cand stai afara, mai ales pe terasa. O sala de conferinte destul de mare, dar prost intretinuta pe din afara. Cam acestea despre impresiile pozitive.
Despre minusuri, nu sunt multe de spus. Un restaurant mare, care iti da o senzatie de singuratate atunci cand mananci seara acolo. La pranz nu se simte o apasare prea mare. Chelnerii sunt ok, chiar daca incearca sa iti vinda direct sticla de vin de 150 RON. Nu am simtit nicio pasiune, nimic care ii face mandri. In plus, in fiecare dimineata, personalul se aduna undeva pe o canapea la intrare la o barfa si o tigara. Nu sunt in uniforme, dar nici nu par a fi turisti. Micul dejun ar fi decent daca ar fi la un hotel cu o stea mai putin, iar cafeaua ar fi naturala, nu de la o masina cu cafea instant. In fine, probabil e o chestie de gust. Mancarea buna, fara nici o nota speciala. Am mancat un desert bun, peste media calitatii celorlate.
Una peste alta, nici o emotie si senzatia ca locul este planuit pentru nunti si evenimente si mai putin pentru interactiunea individuala cu turistul.

Intr-unul dintre locuri m-am simtit chiar bine si cu gand sa revin cu familia - Casa Humor, iar in celalalt doar ca nu am fost nemultumit.  Nici o chestie care sa ma dea pe spate, desi Hotel Sofia ar trebui sa fie mai bun. Cu siguranta este mai scump. M-am gandit ce a determinat diferenta de genul fierbinte versus caldut. Si am concluzionat pentru mine ca cel mai important factor a fost pasiunea. La Casa Humor, unul dintre proprietari conduce hotelul si asta se simte in fiecare serviciu. Chiar daca nu se vede fizic, energia antreprenorului se simte, iar micile negocieri pe care le-am facut au mers rapid si foarte ok din perspectiva mea. Calitatea serviciilor e clar crescuta in felul acesta.
Al doilea aspect, si cel mai important, este zona de expertiza din fiecare caz. In cazul hotelului Sofia, mana arhitectului se simte peste tot. Desen excelent. Detaliile nu sunt realizate la nivelul propunerii din desenul arhitectului, dar asta e o lipsa, cel mai probabil, a celui care a supravegheat santierul ori a celui care nu a gasit materialele. Sunt zone care nu arata prea bine dupa doar 5-6 ani de la deschidere, sala de conferinte arata jalnic pe afara, iar in camere inca mai gasesti un bec de pe care nu s-a sters varul.

Casa Humor are un aspect placut, unitar, dar nimic deosebit. Arata putin ca o pensiune tiroleza, cu multe flori si aspect marcat de lemnul innegrit. Sunt doua corpuri de cladire, construite la o distanta de cativa ani unul dupa altul, corect asezate, dar fara a putea sustine doar prin aspect afacerea. Unde apare avantajul competitiv al unei experiente plasate corect este zona serviciilor. Se pare ca cei care conduc afacerea au lucrat mai multi ani in hotelarie, in companii mari din strainatate, unde au invatat care sunt serviciile esentiale pentru un sejur placut. Restaurantul este renumit in Humor pentru calitatea preparatelor, iar ceea ce am simtit eu a fost un gust autentic, puternic, dar care nu e ajutata de potentiatori de gust. Un alt lucru care arata dorinta de a invata a fost felul in care am fost serviti (intreg grupul de 30 de persoane). Cu ceva saptamani inainte, un grup similar a propus semnalizarea meniurilor prin culori.  In mai putin de 20 de minute, toti cei de la masa au primit felul potrivit, fara nici o discutie de genul "Dar dumneavoastra ce ati comandat?".

In interiorul celui de al doilea corp este plasata zona de SPA. E mult spus SPA, dar are piscina, sauna si jacuzzi, plus ca se poate programa un masaj in timpul zilei. Si aici se vede o mica strategie in spate, aceea de a oferi oportunitati de petrecere a timpului in acelasi loc cu cel de cazare.

Serviciile de la Hotel Sofia le-am simtit fade, fara o grija fata de client. Relativ corecte, dar cateodata focusate doar pe a bifa actiunea respectiva. Intr-una din zile, rezervorul de la dozatorul de apa (!!! apa de la munte nu e ok?!) s-a golit si a necesitat inlocuire. Chelnerula a tot pocnit vreo 3 minute la schimbare, cu toate ca in grup aveam un discurs care trebuia ascultat cu atentie. Ce sa faci...

Ce am inteles eu din toata povestea de mai sus este ca e necesara expertiza mai ales in zona de servicii, iar cineva care insufla pasiune este esential pentru a da viata unei mici companii. Daca se aduce o metoda verificata intr-un start-up, cei 2-3 ani de cautare a a unei metode sunt scurtati. Adaugati la asta putina inovatie si poate fi o reteta castigatoare.

Imagine de la kgplegal.com

Read More...

Lectii de pe internet

Cum se invata carte de pe net, cu putina muzica




Krem si Sector7 au aplicat regulile de gramatica pe cuvinte uzuale, folosite pe internet. Asteptam comentarii pe adresa redactiei.

Read More...