despre companie si acompaniere. In nesfarsitul drum spre rezultate

Stiu ca venind de la un corporatist cuvintul  companie duce cu gandul la o entitate juridica ce este asociata (mai ales pe facebook) cu indoctrinarea, comoditatea, inflexibilitatea, ori la o corporatie in sensul economic al cuvantului, mai mult decat duce la a vorbi despre insotire, tovarasie si alte sinonime asemenea pe care DEX-ul le-ar putea oferi.
Cu toate astea, in articolul de fata as vrea sa abordez compania si acompanierea, mai ales, prin prisma experientei pe care am trait-o in primele luni din 2014. Are legatura cu formarea de coaching pe care o urmez. De la sfarsitul lui februarie am inceput cursul "Systemic Leadership & Coaching Fundamentals" cu Alain Cardon, care ofera fundamentele de teorie, dar mai ales de practica in a deveni coach. (Intre timp, ce sa spun, am si terminat cursul, dar nu si formarea). Mi-am schimbat in acest timp felul de a privi lucrurile, nu intr-atat incat sa nu ma recunoasteti, dar indeajuns de mult incat sa devin un om mai bun, un tata mai constient de rolul meu in viata copiilor si un manager mai orientat spre rezultate. [Asa imi place mie sa cred, daca nu e asa, sper sa am ocazia sa aflu.]

Bineinteles, am trecut prin virfurile entuziasmului debordant si prin valea demotivarii timpurii in tot acest training. am lucrat cu oameni deosebiti (voi vorbi despre asta intr-un articol ulterior) si am capatat intelegerea mea asupra a ceea ce inseamna coachingul. Nu stiu daca este completa sau corecta, dar este a mea.
Alain Cardon spune ca inseamna acompanierea clientului in dialogul sau. Probabil ca toti stiti ca dialog vine din greaca si puteti banui ca logos inseamna cuvant. Dar dia  nu inseamna doi, ci are sensul de prin. Deci, clientul de coaching avanseaza prin cuvant, printr-o curgere de sensuri, catre rezultatele pe care si le doreste.
John Whitmore spune ca prin coaching intelege: "Unlocking a person’s potential to maximize their own performance. It is helping them to learn rather than teaching them.” 
100 de scoli de coaching enunta inca 100 de definitii ale coaching-ului, dar toti se inteleg intr-un anume sens. Nu eludeaza faptul de a pune clientul in centrul procesului si a recunoaste rolul predominant in a obtine rezultate.
Eu inteleg coaching-ul ca un proces de insotire a clientului intr-o calatorie personala ori profesionala, in care are nevoie de un tovaras de drum discret si echilibrat, de o oglinda care sa ii releve solutiile pe care le poseda si nu le constientizeaza. Toata filosofia coachingului se bazeaza pe ideea generoasa ca oamenii sunt inteligenti, pot sa treaca peste incercarile in care se afla si sunt echipati cu toate solutiile de care au nevoie.
In plus, se bazeaza pe obiective si rezultate, actiuni concrete si validari. Puteti intelege validarea ca un fel de lauda, prin care se consolideaza atitudinile, rezultatele, ideile clientului. Se pare ca exista inclusiv o explicatie legata de neurochimie, (vezi aici un articol Harvard Business Review), in ceea ce priveste oxitocina generata de interactiunile pozitive.

Imi propun sa lucrez ca si coach profesionist pe zona de career coaching si business coaching. Bineinteles, career coaching se armonizeaza cu preocuparile mele din ultimii 6 ani, inclusiv cu blogul de fata, iar in zona de business coaching voi avea ocazia sa lucrez in compania unde sunt angajat acum ori cu oricare dintre voi veti fi interesati de serviciile mele.
Iar atunci cand sunteti interesati, nu va sfiiti sa imi scrieti un email (gabi at cartenoua dot com) sau sa folositi telefonul (0745 371199).