Hipsterii si corporatismul

Nu am lucrat pana acum decat in corporatii. Mai ales multinationale, se pare si ca de dimensiuni mari. Nu mi-e rusine cu asta, nu o consider un titlu de glorie, asta e. Ma gandesc la vremurile cand as putea avea o companie pe care sa o infiintez, ma uit cu drag la cei care se trudesc cu un start-up sau cu o firma mica.

Dar, nu pot sa ii suport pe cei care lucreaza in corporatii, de ani buni, si sunt atinsi la ficat, inima si coarda sensibila de retorica corporate. Iar mai apoi, orice enunt mai optimist, mai socialist sau mai dur pe care nu il apreciaza e trecut la "corporate bullshit". Frate, daca nu suporti corporatiile, fa-ti un start-up. Du-te la o companie locala, mica, mijlocie sau mare. Lupta-te sa schimbi ceea ce nu iti place! E plin facebook de corporatisti care nu suporta corporatiile. Wtf!?

Nici eu nu cred in toate enunturile care vin pe canalele de PR interne sau externe. In toti managerii care citesc din carti si dupa, fara sa isi puna neuronul in miscare, explica de ce cresterea firmei se poate numai daca iti faci freza pe dreapta. Dar cred ca nu poti sa fii schizofrenic si sa lucrezi 10 ani in corporatii si sa fii contra lor in afirmatii. Micul hipster de corporatie, care ar vrea sa salveze lumea, dar il opreste contextul economic, vremea nefavorabila si evenimentul de saptamana viitoare de la cafeneaua artelor, poate avea ocazia sa se implice. Am avut ieri o intalnire cu 15 oameni minunati cu care am vorbit despre intraprenoriat. Cum initiativa schimba regulile, regulamentele si obiceiurile (proaste). Hipstere, ai legatura! Un start-up, o initiativa dusa pana la capat, un proiect intern. Ceva, acolo, mai departe decat comentariile pe care le fac si babele pe marginea ulitei duminica dimineata,,,