Recesiune, ne-recesiune, taxele sunt cam mari

Fata din imagine
lucreaza in Centrul Vechi
si invita turistii
la masa la Zaraza

1.83 costa fiecare leu pe care il cheltuiti. Hopa, la programatori costa numai 1.67, daca aveti diploma potrivita. Va salut, pe cei care o aveti! Daca nu aveti diploma, tot va salut, dar va reamintesc ca un leu platit cinstit chelneritei misto de la barul din Palas Iasi(stiti ca sunt mai multe carciumi, da?), tipei care m-a dus la masa la Zaraza in Centrul Vechi din Bucuresti (vezi poza alaturi) sau muncitorului de la Dacia costa 1,83 lei. Tot atat costa si leu corporatistului, si cel al bugetarului, cel al brutarului si al cusatoresei de la fabrica Benetton sau Dolce & Gabanna.

Bun, dar asta nu e tot, mai platim si ceva TVA catre bunul statul roman si atunci, conform unui studiu al institutului Molinari, totalul taxelor platite de catre un lucrator roman se duce spre 50%. Aha, pare cam mult, mai ales ca nu avem beneficiile sistemului social din Suedia sau ale autostrazilor nemtesti.
Mi se sopteste in casca precum ca in Suedia e un fel de socialism, iar nemtilor le-au fost construite autostrazile de Hitler si ei numai le varuiesc. Iar noi nu suntem in stare sa varuim ce a construit Ceausescu :)

Poate ca ati auzit de Tax Liberation Day... E un concept simplu care arata pana la ce data a anului trebui sa lucreze un platitor de taxe in Romania pentru a plati toate taxele catre stat. In Romania, data pica fix pe 1 iulie. Dupa noi, numai lume buna:  Italia, Germania, Ungaria, Austria, Franta si Belgia (tocmai pe 8 August). Cum in Romania in iulie si august se lucreaza mai putin, nu e de mirare ca ne merge prost. Glumesc, nu e vorba de asta. E vorba ca statul nu prea poate sa o dea, deocamdata, data cu prea multe zile inapoi. E un pas cu micsorarea CAS, ramane de vazut cat de sustenabila e masura prin prisma performantei la colectare.
Sunt cateva lucruri care se sincronizeaza, pentru a ma bucura imediat de aceste masuri.

1. Numarul de angajati in Romania si rata somajului.

Ati citit in toate ziarele ca avem putini someri (circa 4.87% la sfarsitul lunii iunie 2014). In 2012, rata somajului era undeva la 7.2%, iar populatia activa era ocupata in proportie de circa 59.5%. Sa facem diferenta intre someri si populatia activa (intre 15 si 64 de ani). In cea de a doua categorie vom gasi elevii si studentii, somerii, aia care nu mai sunt someri demult, antreprenorii (supranumiti si patroni) si o multime de agricultori care nu prea apuca sa plateasca taxe. Si, cel mai probabil, niste oameni care lucreaza la negru in Europa.
Sa recapitulam, avem 5 persoane active la fiecare pensionar, dar ne trebuie 11.87% din populatia activa pentru a desfasura treburile statului. Si chiar aproape 26-27% din totalul angajatilor in Romania.
Deci, in ultimii 15 ani am avut maxim 5.046 milioane de angajati, cu un minim in 2012 de 4.311 milioane si un numar in jurul cifre de 4.4 milioane anul acesta.
Prin comparatie, Cehia are tot 7.2% someri, undeva la 4.4 milioane de angajati, dar salarii mai mari.
Cumva, mie imi este clar ca angajatii bugetari (unde se includ la greu medici si profesori) nu pot fi platiti foarte mult in plus decat daca vor creste fie salariile din mediul privat (cel mai cool, nu?), fie vor creste taxele mai mult (cred ca il votati pe Dan Diaconescu mai bine!), fie se va eficientiza activitatea pentru a se reduce numarul de angajati. Mie mi-ar place ultima, dar nu am mari sperante.
In plus, daca nu sunt mai multe persoane active angajate, atunci o parte din veniturile bugetare nu se vor incasa.

2. Cheltuielile statului cu salariile si pensiile, asistenta sociale si alte pomeni

In primul trimestru din 2014, statul a cheltuit 60% din incasari pe salarii, pensii si asistenta sociala. Asta exclude asistenta medicala. Iar la incasari sunt trecute si taxele platite de firme, nu numai contributiile salariale. Si sumele din fondurile europene care se transforma in venituri la stat prin plata de taxe si impozite. Scuze, din alea nu prea avem...
Deci, raman 40% pentru asistenta medicala si dezvoltarea Romaniei. Si varuitul a ceea ce a construit Ceausescu.
Care ar fi optiunile pentru a fi mai bine?
Sa mergem mai departe cu corelatiile,

3. Cat reprezinta totalul taxelor colectate din PIB

Institutul Molinari arata ca Romania are o rata de taxare de circa 50%, dar ponderea veniturilor fiscale din PIB este de doar 28%, cea mai mica valoare din Europa comunitara.Cu putina matematica vom afla ca Romania are de cheltuit putini bani prin comparatie cu alte tari europene, atunci cand introducem in ecuatie PIB-ul Romaniei pe cap de locuitor. In 2013 era in jur de 9500$. Nu de euro.
O paranteza aici pentru nostalgici. PIB-ul Romaniei a crescut de mai mult de 11 ori din 1992, cand a fost de circa 840$. Multumiri domnului Iliescu
Dupa umila mea parere, aceasta subliniaza doua lucruri: Romania are PIB-ul mic si colectarea mica, dar cuantumul taxelor e foarte mare. Cu mai multe sute de ani in urma, taxa pe motorina se numea fumarit. Doar o alta modalitate de a creste veniturile in scopul platii birurilor.
Iar taxarea muncii e cea mai puternica. E mai usor de urmarit, dar si cea mai usor de eludat.
Stiti povestile cu plata salariilor prin PFA, cu taxarea PFA-ului in suma fixa, cu lucrul la domiciliul angajatorului si cu mijloacele angajatorilor. Mai sunt metodele cu o parte pe cartea de munca si o parte nu, cu impact in cuantumul taxelor pentru sanatate si pensii, cu angajarea la negru direct, cu oamenii saraci care prefera cei 2-300 RON in plus acum fara acte decat o pensie de mizerie pe care nu o mai apuca decat 2-3 ani.
In ceea ce priveste incasarile statului, Surpriza!, a scazut valoarea neta a colectarii a TVA-ului (tot la 24% din taxare, s-a colectat mai mult si s-a returnat mai mult catre firme), iar taxa pe motorina nu era inca introdusa pentru a vedea efectele. Consumul nu creste chiar asa de mult, oricum nu pe ce se produce in Romanica,
Totusi, impozitul pe profit a crescut fata de 2013, ceea ce nu e rau.
Deci, am stabilit, taxele sunt multe, nu stiu daca fiecare e neaparat mare, dar in suma nu se colecteaza prea mult.
Simplificarea impozitului pe profit in 2005 a adus multi platitori la ghisee, datorita cuantumului si a modalitatii facile de calcul. In unele cazuri, o facilitate fiscala precum e cea legata de subventia pentru angajarea absolventilor, nu e prea atractiva din pricina multiplelor raportari, intinse pe o perioada de 3 ani, pe care o firma trebuie sa le faca pentru a primi maxim 750 RON pe luna, conform legii valabile in august 2014. Cazurile de care am cunostinta sunt ale unor firme mici si mijlocii, cu afaceri bine legate, dar care nu au un aparat birocratic in mare forma. Prin urmare, e mai ieftin sa platesti tot din veniturile firmei decat sa primesti ajutorul binefacator al statului.

4. Cate taxe platesc firmele si ce deduceri au persoanele fizice

Dar cele 39 de taxe pe care le platesc firmele din Romania erodeaza circa 40% din profit. Totusi, creeaza locuri de munca. :P Cineva trebuie sa stie ce sa plateasca, in ce moment si sa se duca la cele 2 milioane de ghisee.
Daca nu pot sa colectez, mai pun o taxa noua, poate apare un fraier sa o plateasca. Nu sunt specialist in contabilitate, dar as aprecia maxim un numar de taxe de pana la 15 si maxim 100 de ore petrecute pentru a le plati. Poate atunci s-ar colecta si mai mult.
Iar pentru angajati, nu avem nici un fel de deducere fiscala, fie ea in scop de dezvoltare profesionala sau de a deduce, spre exemplu, cheltuielile pentru realizarea meseriei.
Iarasi, un exemplu scurt. Sotia mea, profesoara de limba engleza, cumpara carti pentru a ramane la curent cu metode noi de invatare si predare. Sau merge la o conferinta, care costa circa un salariu de al ei. Nu se poate deduce nimic din impozit, dar sunt sigur ca ati auzit ca profiturile generate de meditatii e mai mult decat necesar sa fie impozitate.
Al doilea exemplu scurt: o persoana investeste in cursuri de formare, la varsta de 35-40 de ani. Cursurile nu sunt ieftine si numai cine a platit din buzunar 2-3mii de euro stie cat de tare ustura bugetul. Toata lumea insista ca e utila formarea continua pe parcursul vietii, dar nu sunt prea multe masuri de incurajare a pregatirii profesionale continue.

5. Nu avem bani, dar nici nu folosim donatiile

Donatiile sunt fondurile europene. Si alte fonduri care nu se dau inapoi.
Cred ca stiti ca Romania este deocamdata contributor net la bugetul UE. Cu alte cuvinte, oamenii ne-ar da mai multe parale daca ne-am putea organiza sa le cheltuim.
Ce se intampla?
Anumiti domni din structurile administrative ale statului nu isi misca basinile sa scrie proiecte europene, pentru ca e mai cu dichis sa furi de la UE. Si, in plus, pentru cei care nu sunt puturosi, e necesara ceva stiinta de carte pentru a produce raportarile necesare.
Totusi, sunt 2-3 directii unde, conform lui Pareto, cu 20% din efort s-ar obtine 80% din fondurile europene. Prima, cea mai simpla, dar si cea mai complicata, o reprezinta agricultura. Aici avem cele mai multe persoane implicate, dar si cele mai putin educate. In plus, sa fie tacamul complet, politicile publice romanesti sustin exploatarile mari, dar terenurile sunt destul de farimitate. Sa va faceti o idee despre cat de mari sunt nevoile de cunostinte in agricultura, aflati ca un inginer agronom cu pana la 10 ani de experienta castiga circa 1400 euro pe luna. Bancile finanteaza greu si foarte greu proiecte europene pentru agricultura la micii fermieri, iar competentele de a scrie proiecte sunt mici in randul celor din agricultura.
Al doilea capitol la care suntem restantieri ca tara este cel al investitiilor in infrastructura. O multime de bani care nu sunt cheltuiti, programe cadru neterminate, politici publice ne-scrise. Aici depinde intr-o masura mult mai mare de statul roman, dar proiectele nu sunt scrise si mai ales executate. Nu am un calcul exact, dar sunt o multime de bani cheltuiti pe studii de fezabilitate.

6. Totusi, pe ce se cheltuie banii? (unde trimite guvernul cheltuielile cu investitiile si ajutoarele de stat)

Infrastructura nu este finantata potrivit. In 2014, investitiile in infrastructura -inca deficitara- au scazut cu 10%. Constructiile au gradul cel mai mare de multiplicare in creearea de joburi, cele necesare fiind nu doar cele corespunzatoare executiei, ci si cele din fabricile care genereaza materialele din care se executa constructiile.
In Iasi, se aude ceva despre o fabrica de asamblare pentru Opel, destinata pietei estice. Vom vedea daca se va materializa. Ar fi exceptional pentru Moldova, care ar atrage si alte fabrici de componente in zona. Dar asta nu sterge cu buretele lipsa de drumuri in Romania, care duce la o viteza medie de deplasare a TIR-urilor de 30km/h. Si care limiteaza implementarea fabricilor in zona de est a Romaniei, care este intre altele si cea mai saraca.
In schimb, exista un set de masuri de ajutor de stat pentru industria IT. In opinia mea, sunt niste bani cheltuiti absolut de pomana si care afecteaza competitivitatea pietei. Pe ce te bazezi, Moromete? Pai, astazi, nu exista somaj in IT. Trebuie sa fii infirm, idiot sau pretentios pentru a nu avea un job daca esti absolvent de o facultate de profil. Ba, mai mult, indraznesc sa spun ca orice crestere de 50% pana la 100% in numarul de absolventi este absorbita de piata.
Totusi, numarul de absolventi de AC (Automatica si Calculatoare) este constant de 15 ani incoace, iar profesorii sunt tot mai greu de tinut. Deci, stimulam un sector care se dezvolta oricum (datorita competentelor bunicele, a preturilor foarte bune si a facilitatii fiscale de scutire de impozit), dar nu esti in stare sa pornesti investitii in infrastructura.
Am mai spus, Software is democratic, dar ce ne facem cu lucrurile tangibile pe care circulam in drum spre mare si munte, ori pe care mutam marfurile? Imi aduc aminte, se pun bete in roate la recuperarea TVA, cum se intampla la aeroportul din Iasi, care are o pista noua dupa cel putin 10 ani de la prima idee. Aici, timpul are rabdare cu oamenii si oamenii nu se grabesc nicaieri.

7. Tendinta de imbatranire a populatiei

Populatia se grabeste doar sa imbatraneasca. Ma bucur sa ii vad pe parintii mei cat mai mult in viata, sa isi manance pensia, cum s-ar zice. Doar ca asta aduce o problema sistemica accentuata de migratia din perioada 1995 - 2010. Multa populatie activa tanara a emigrat, destui dintre cei care au ramas sunt aproape de pensie sau au iesit deja (vezi cati se uita la Antena3), iar daca nu sunt prea aproape de pensie nu sunt pregatiti pentru meserii noi si cu multa valoare adaugata. Oamenii mai in varsta necesita mai multe cheltuieli medicale, iar daca nu cheltuie bani pe medicamente si consultatii, primesc o pensie pe masura contributiei anterioare.
Cum sistemul nostru este pay as you go, banii platiti de mine se duc la pensia tatei, iar pensia mea o vor plati copiii mei. Numai ca numarul de copii nascuti in 1993 este la jumatate aproape fata de cei nascuti in 1973, iar asteptarea este ca pensia sa fie dubla decat acum peste 20 de ani.
Care e legatura taxelor cu natura si cu pomul de Craciun, ma veti intreba.
Legatura este ca admistratia publica inseamna intelegerea fundamentelor economice. Iar acum se aud scuze, cum ar fi cea ca ne-a scazut economia din cauza faptului ca exportam in Italia si Germania. De ce nu exportam si in alta parte? Cum se poate sa nu avem scadere?
Daca imi aduc aminte un clasic in viata: 
Nu te platesc sa imi spui ca nu se poate. Asta pot sa o aflu si singur! Spune-mi cum se poate, domnule Guvernoiu!