Se afișează postările cu eticheta coach. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta coach. Afișați toate postările

miercuri, 2 iulie 2014

despre companie si acompaniere. In nesfarsitul drum spre rezultate

Leave a Comment
Stiu ca venind de la un corporatist cuvintul  companie duce cu gandul la o entitate juridica ce este asociata (mai ales pe facebook) cu indoctrinarea, comoditatea, inflexibilitatea, ori la o corporatie in sensul economic al cuvantului, mai mult decat duce la a vorbi despre insotire, tovarasie si alte sinonime asemenea pe care DEX-ul le-ar putea oferi.
Cu toate astea, in articolul de fata as vrea sa abordez compania si acompanierea, mai ales, prin prisma experientei pe care am trait-o in primele luni din 2014. Are legatura cu formarea de coaching pe care o urmez. De la sfarsitul lui februarie am inceput cursul "Systemic Leadership & Coaching Fundamentals" cu Alain Cardon, care ofera fundamentele de teorie, dar mai ales de practica in a deveni coach. (Intre timp, ce sa spun, am si terminat cursul, dar nu si formarea). Mi-am schimbat in acest timp felul de a privi lucrurile, nu intr-atat incat sa nu ma recunoasteti, dar indeajuns de mult incat sa devin un om mai bun, un tata mai constient de rolul meu in viata copiilor si un manager mai orientat spre rezultate. [Asa imi place mie sa cred, daca nu e asa, sper sa am ocazia sa aflu.]

Bineinteles, am trecut prin virfurile entuziasmului debordant si prin valea demotivarii timpurii in tot acest training. am lucrat cu oameni deosebiti (voi vorbi despre asta intr-un articol ulterior) si am capatat intelegerea mea asupra a ceea ce inseamna coachingul. Nu stiu daca este completa sau corecta, dar este a mea.
Alain Cardon spune ca inseamna acompanierea clientului in dialogul sau. Probabil ca toti stiti ca dialog vine din greaca si puteti banui ca logos inseamna cuvant. Dar dia  nu inseamna doi, ci are sensul de prin. Deci, clientul de coaching avanseaza prin cuvant, printr-o curgere de sensuri, catre rezultatele pe care si le doreste.
John Whitmore spune ca prin coaching intelege: "Unlocking a person’s potential to maximize their own performance. It is helping them to learn rather than teaching them.” 
100 de scoli de coaching enunta inca 100 de definitii ale coaching-ului, dar toti se inteleg intr-un anume sens. Nu eludeaza faptul de a pune clientul in centrul procesului si a recunoaste rolul predominant in a obtine rezultate.
Eu inteleg coaching-ul ca un proces de insotire a clientului intr-o calatorie personala ori profesionala, in care are nevoie de un tovaras de drum discret si echilibrat, de o oglinda care sa ii releve solutiile pe care le poseda si nu le constientizeaza. Toata filosofia coachingului se bazeaza pe ideea generoasa ca oamenii sunt inteligenti, pot sa treaca peste incercarile in care se afla si sunt echipati cu toate solutiile de care au nevoie.
In plus, se bazeaza pe obiective si rezultate, actiuni concrete si validari. Puteti intelege validarea ca un fel de lauda, prin care se consolideaza atitudinile, rezultatele, ideile clientului. Se pare ca exista inclusiv o explicatie legata de neurochimie, (vezi aici un articol Harvard Business Review), in ceea ce priveste oxitocina generata de interactiunile pozitive.

Imi propun sa lucrez ca si coach profesionist pe zona de career coaching si business coaching. Bineinteles, career coaching se armonizeaza cu preocuparile mele din ultimii 6 ani, inclusiv cu blogul de fata, iar in zona de business coaching voi avea ocazia sa lucrez in compania unde sunt angajat acum ori cu oricare dintre voi veti fi interesati de serviciile mele.
Iar atunci cand sunteti interesati, nu va sfiiti sa imi scrieti un email (gabi at cartenoua dot com) sau sa folositi telefonul (0745 371199).


Read More...

miercuri, 24 iulie 2013

5 pasi pentru a verifica daca aplici pentru jobul corect

3 comments
Nu stiu cati dintre voi v-ati pus problema daca ati aplicat la jobul corect. In principiu, eu nu m-am intrebat niciodata aceasta inainte de a avea 5 ani de experienta, adica deja dupa ce am luat ultimul job.
Imagine preluata de la 303network.blogspot.comn

1. Cat timp vreau sa stau la jobul respectiv?
Daca ati raspuns la prima intrebarea cu "Sub 18 luni", nu prea conteaza unde aplici. In principiu, minim 2-3 dureaza pana devii cat de cat bun pe pozitia ta, chiar si mai mult daca jobul e mai complex. Dupa 1 an, esti chiar pe treaba ta si incepi sa faci cate ceva. Iar cand ti-e lumea mai draga, ti-ai programat sa pleci. In consecinta nu conteaza ce raspunzi la urmatoarele intrebari.

2. E un job temporar pentru a acumula experienta ori pentru a castiga bine?
Daca zici ca te duci "pentru a acumula experienta", cauta orice firma care investeste in training (cu diploma sau fara). E bine sa urmaresti oportunitati recunoscute, despre care stie toata lumea. Desigur, bataia e mai mare, dar si recompensa pe masura. Am auzit despre arhitecti mari care platesc execrabil, dar care ofera o scoala practica deosebita. Nu ratati daca sunteti tineri sau faceti o schimbare in cariera. Verifica si optiunea b) de la intrebarea 3.
Dimpotriva, daca va uitati dupa un job in care conteaza plata, verificati daca pe langa salariu mai e ceva. Ori daca mai creste vreodata salariul de intrare. Ori daca nu lucrati de luni pana vineri, pana sambata si duminica. De fapt, verificati tot pachetul. Daca e chiar asa de bun ori s-au mutat toate cheltuielile posibile ca beneficii in salariu. Verifica totusi si optiunea a) de la intrebarea 3. Poate vi se ia dupa o vreme sa inghitit **cat cu lingurita.
3. E un job care indeplineste pasiunea sau care ofera oportunitati?
Nu conteaza ce ati raspuns la 1 si la 2, daca ati ajuns pana aici, dar luati in considerare ca pasiunea aduce banuti, dar nu cei mai multi. Iar daca urmariti o cariera, faceti ca la sah. Considerati 2-3 mutari inainte si verificati daca sunt si alte oportunitati in continuarea celei pentru care aplicati la jobul respectiv.

4. Daca totusi imi schimb jobul curent, ce obtin mai mult?
E o intrebare la care raspunsul nu e doar financiar. Poate fi un sef mai misto, o comunitate mai interesanta la lucru, un birou mai aproape de casa ori mai putine ore de munca. Ori altceva ce nu mi-a trecut prin minte acum. Intotdeauna sa urmaresti un progres. Macar la o mutare ulterioara.

5. Si ultimul. Stiu ceva despre compania respectiva?
Toata lumea a auzit de "Pe afara-i vopsit gardul, inauntru-i leopardul". Cautati cateva referinte, informatii despre ce inseamna sa lucrezi acolo. Daca nu cumva sunt beton la recrutare si mai putin beton la politicile de retentie. Vezi si bancul de mai jos, preluat de pe Hotnews.ro
Intr-o zi, o directoare de succes de la resurse umane a fost calcata de un autobuz in timp ce se plimba si a murit. Sufletul ei a fost intampinat la portzile Raiului de catre Sf. Petru in persoana.

- Bine ai venit in Rai. Dar inainte sa te instalezi se pare ca avem o problema. Vezi tu, n-am mai avut niciodata un director de la resurse umane care sa ajunga pana aici si nu suntem prea siguri ce sa facem cu tine.

- Nici o problema, doar lasati-ma inauntru.
- As vrea eu, dar am ordine de sus. Vei petrece o zi in Iad si una in Rai si apoi vei alege in care din ele vei vrea sa-ti petreci eternitatea.
- De fapt eu m-am decis. Prefer sa raman in Rai.
- Imi pare rau, regulile sunt reguli.

Si astfel Sf. Petru o pune intr-un lift si s-a dus direct in Iad. Usile s-au deschis si ea s-a gasit calcand pe iarba verde a unui teren de golf minunat. Mai departe era un local si in fata ei erau toti prietenii ei - directori cu care lucrase si toti o aclamau. Au alergat toti spre ea, au sarutat-o pe ambii obraji si au discutat despre vremurile trecute.

Au jucat o runda excelenta de golf apoi, seara s-au duc in local unde a mancat o cina excelenta formata din friptura si homar. A facut cunostinta si cu Diavolul, care era de fapt un tip de treaba (chiar dragut) si s-a distrat de minune spunand bancuri si dansand. Toti au dat mana cu ea si si-au luat ramas bun in timp ce se urca in lift.

Urmatoarele 24 de ore si le-a petrecut in Rai odihnindu-se pe nori si cantand la harpa. S-a distrat de minune, si cele 24 de ore au trecut
au trecut fara sa-si dea seama.

Sf.Petru a venit si a luat-o.
- Deci, ai petrecut o zi in Iad si una in Rai. Acum alegeti eternitatea.
- Nu credeam c-am sa spun asta, adica, in Rai a fost beton, dar cred ca m-am simtit mai bine in Iad.

Asa ca Sf.Petru a escortat-o la lift, care s-a reintors in Iad. Cand usile s-au deschis, i-a gasit stand intr-un peisaj dezolant, pustiu, acoperit cu gunoi si mizerie. Prietenii ei erau imbracatzi in zdrente si colectau gunoiul in saci. Diavolul a venit si el si si-a pus bratul in jurul ei.

- Nu inteleg, spuse femeia tremurand, ieri cand am fost aici era un teren de golf si un local unde am mancat homar, am dansat si m-am simtzit bine. Acum nu mai e decat pustiu si gunoi,iar prietenii mei sunt toti mizerabili.

Diavolul s-a uitat la ea si a zambit.
- Ieri te recrutam. Azi esti angajata...
Read More...

joi, 20 septembrie 2012

Cat manager si cat lider?

Leave a Comment
Leaderii. De dragul filosofiei, liderii sunt diferiti de manageri, iar peste toti pluteste spectrul sefului. Despre sefi, "numai de bine". Sa consideram ca e un concept de-acum apus. Sa il portretizam drept intruchiparea raului, sa avem cui atribui toate defectele.

Manager. Leader. Astea sunt cuvinte noi, destepte. Se folosesc in corporatii, in discutiile dintre antreprenori si, de asemenea, la televizor. Am mai scris si eu ceva vreme in urma, inspirat de Seth Godin. Tipul ala care povesteste despre triburile din ziua de azi.
De curand, am avut un training interesant in care am discutat despre teoriile leadership-ului, de care feluri este, cata psihologie se foloseste, daca se invata sau trebuie sa fii nascut. In fine, sunt multe lucruri de povestit aici, nu e locul sa scriu atat de multe, poate mai degraba intr-o carte.
Despre management, ce sa spun, este chiar mai dificil. Exista facultati, master, MBA, care te ajuta sa fii un manager mai bun. Iarasi, greu de dat o definitie exhaustiva.

O sa incerc si eu sa sumarizez ce am inteles. [ Dupa ce am citit cateva carti despre coaching, am inteles ca mai greu sa dai solutii, dar e util sa iti sumarizezi intelegerea dupa anumite faze ale discutiei. ]

Liderul sumarizeaza in concept cele legate de valori, cultura. Lucruri mai putin tangibile, cu indicatori de performanta mai putin evidenti, dar care reusesc sa miste un numar de oameni intr-o directie. Ca este buna sau rea, depinde tot de lider, de viziunea lui. Incotro si de ce spune el. Sa dea un sens muncii - e necesar un lider.

Cum si cand?, ce? - raspunde la fel de bine managerul.
Managerul este orientat mai mult operational. E mecanicul care e maiastru in a face trenul sa ajunga la fix in gara. E cel care organizeaza. Cel care optimizeaza.

Un lider nu e pus acolo, isi castiga in diverse moduri autoritatea. Un manager poate fi numit. Exista doar lideri informali, din punctul meu de vedere. Ceilalti sunt pur manageri, ori chiar mai rau, sefi. De fapt, nu exista un concept pur si exista adaptari situationale. Eu prefer sa fiu manager cand e necesar sa rezolv ceva urgent, cum ar fi o livrare. Sa incerc sa fiu lider atunci cand pregatesc o strategie, cand lucrez la dezvoltarea oamenilor din echipele din care fac parte. Si sa fac pe-a seful putin cand ma calca unii pe nervi. Totusi, "nimeni nu-i asa perfect ca sefu'", zice Alexandru Andries.



Am facut exercitiul acesta de separare a conceptelor, doar pentru a incerca un preview la una dintre conferintele de la "Iasi Business Days" : Leadership vs Management. Va rog sa fiti indulgenti cu entuziasmul meu si sa vedeti daca teoriile se verifica, fie in organizatiile voastre, fie in campania electorala ori in organizatiile statului. Dati-mi feedback, mergeti la conferinta daca vi se pare interesant.

Peste toate, e nevoie tot timpul de leaderi, unii lideri nu sunt manageri, iar manageri grozavi fara olecuta de  leadership in ei nu sunt multi despre care sa se vorbeasca, iar acum exista o nevoie acuta de lideri in Romania.
Read More...

duminică, 24 iunie 2012

Cele 21 de idei pentru cariera : IDEEA #6 : Oportunitati de dezvoltare

Leave a Comment
Dupa 2009, pentru romani a devenit mai relevant sa faca economii. Forbes publica in ianuarie 2012 un articol care mentiona ca “Numărul românilor dispuşi să pună bani deoparte înainte de a se împrumuta s-a dublat în ultimul an”. “Pe de altă parte, 75% dintre intervievaţi sunt stresaţi de ideea de credit şi cam tot în aceeaşi proporţie „resping dorinţe imediate care implică costuri mari”, adică ceea ce mai demult rezolvau prin credite rapide.”
In cariera am observat un trend similar. Nu e la aceeasi magnitudine, dar “job-hopperi” sunt mai putini. Deschideri agresive de companii, de asemenea. Imi aduc aminte de Banca Millenium, una din ultimele banci care si-a creat o retea de sucursale. Cum au facut? Bineinteles ca au recrutat de la concurenta si au avut mai putin timp sa isi creeze intern un sistem de cariere care sa propulseze oameni in pozitii cheie. Este o presupunere, bineinteles, dar imi aduc aminte ca in 2007-2008 erau foarte activi in recrutare, probabil ofereau si pachete salariale interesante pentru cei care doreau un pic mai mult.
Intre timp, bancile au devenit un jucator normal pe piata muncii, iar fluctuatia de personal s-a domolit. Au fost probabil si ceva disponibilizari punctuale, targeturile au fost mai greu de atins, iar salariile mari mai greu de facut. Am aflat de cineva care a renuntat la un job in banca pentru a preda la liceu. In fine, e momentul pentru o concluzie: trendul este ca un job sa fie pastrat pentru ceva mai mult timp, iar o miscare de cariera este considerata si din alte perspective decat salariul lunar.
In 2006, am avut o discutie cu seful meu de pe atunci, un neamt nascut in Romania si care a facut cariera in Germania, despre modul de raportare al romanilor la salariu: “Cu romanii nu poti discuta despre venitul annual!”, imi spunea el atunci. In momentul in care trendul pietei era sa alergi dupa cel mai bun salariu, nu puteai gandi la mai mult de unul sau doi ani. Si atunci pachetul annual nu mai era relevant.
In plus, oportunitatile de dezvoltare personala erau si mai putin luate in considerare. Nu exista o intelepciune a comunitatii care sa arate ca e mai bine sa poti acumula si altceva decat o minima constructie financiara. Criza, care nu s-a sfarsit, ci a devenit un mod de viata, a schimbat putin perspectiva.
Siguranta jobului, o perspectiva de dezvoltare multianuala, un set de practici in favoarea personalului au inceput sa fie parte din criteriile in alegerea unui job.
Ce idei as urmari eu cand imi aleg urmatorul job?


Toate cele de mai sus sunt relevante ca si oportunitati de dezvoltare. Unele favorizeaza accesul la invatare (care pentru mine este esential pentru o cariera de 35-40 de ani), altele favorizeaza dezvoltarea in plan financiar (o plata mai buna, un pachet de beneficii mai interesant), iar altele pur si simplu favorizeaza dezvoltarea in plan strict personal (familie, hobby). Nu am pretentia ca am alcatuit o lista exhaustiva. E doar ce as face acum pentru o analiza, in cazul in care mi-as dori o schimbare. Cei care ma cunosc stiu ca am schimbat cateva joburi deja, am fost pus in fata unor alegeri de tipul "mai multi bani vs mai mult apropiere de familie". Ideile sunt relevante pentru mine, dar nu cred ca sunt asa de unic incat sa nu puteti sa le folositi.

Sa nu uit, as vrea sa mai dezvolt 7 propozitii pe subiectul invatare: daca reusiti sa va imaginati un plan de cariera, ori daca aveti un vis (ideea numarul #1), atunci nu uitati sa legati miscarile pe care le faceti de acel vis. E foarte usor sa fiti momiti de catre o noua firma care apare pe piata si plateste 45% in plus fata de cat castigati pe moment. Si va lasa fix in acelasi punct in calatoria voastra si dupa urmatorii 4 ani. Ori va propune o schimbare dramatica in cariera (de exemplu, ati inceput sa faceti un job de manager de 6-9 luni, va place si primiti o oferta pentru o pozitie de expert). Deci, evaluati daca urmatoarea miscare in cariera va aduce experienta relevanta pentru cariera pe care v-ati propus-o.
Investitiile in educatie si accessul la tehnologie sunt egal importante in alegerile voastre. Cursurile sunt scumpe si e foarte util sa aveti un partener in investitiile respective. Un angajator care investeste in educatia voastra formala si informala va poate aduce un plus financiar important in momentul in care va aflati la un punct de cotitura, sa zicem ceva in jurul a 45 de ani, cu aproape 20 de ani de experienta. In acel moment, "scoala" prin care ati trecut va poate aduce cele cateva puncte in plus pe care le visati pentru a obtine un job mai bun. De asemenea, programele de training va pot deschide ochii asupra unor oportunitati pe care nu le-ati intui altfel.

Ganditi-va. Analizati. Decideti!
Totul pentru a fi in poza de mai jos :
image
Copyright: picsquare.com
Read More...

duminică, 11 martie 2012

Doua tabere sau o echipa?

Leave a Comment
[ARTICOLUL DE DUMINICA]


E de acum un truism faptul ca "seful" si "subordonatul" se plaseaza psihic in tabere opuse. E mult de povestit despre cauzele acestei confruntari perpetue si nu e timpul, nici locul sa aprofundez respectivele cauze.
Dar as vrea sa scriu despre consecinte si alternative la aceasta stare de fapt. Exista efecte vizibile si altele mai putin vizibile, dar ambele categorii fac viata noastra mai complicata.

De exemplu, cel mai vizibil efect este lipsa de incredere in seful direct, respectiv in cel care iti raporteaza. In momentul in care nu am incredere in seful meu, imi voi petrece o multime de ore analizand deciziile lui, construind alternative si sunt mai putin concentrat la obiectivul meu. Sa nu ma intelegeti gresit, unul dintre principiile mele este "challenge everything", drept pentru care eu cred ca seful nu are dreptate pentru ca este sef. Doar ca e bine sa aiba de cele mai multe ori dreptate, altfel sa vina altul in locul lui. Prin urmare, daca alegerea persoanei in functia respectiva este potrivita, imi place sa am incredere in deciziile lui si sa ma pot concentra pe bucatica mea de treaba. In sens invers, imi place sa am incredere in cei din echipa mea. Imi place sa le spun ce avem de facut si sa stiu ca lucrurile se vor face asa cum am stabilit impreuna. Imi place sa stiu ca cei care sunt in echipa fac cea mai buna treaba de care sunt in stare si nu trebuie controlati pentru a obtine rezultatul asta. Daca nu exista incredere, seful se ocupa cu controlul in loc sa se ocupe cu deciziile. Se ocupa cu verificarea muncii, in loc sa isi faca treaba lui. Si asa mai departe...

Pasul urmator, mai putin vizibil, dar mai distructiv, este implementarea teoriei conspiratiei. Obiectivul sefului este sa ne sape initiativele, sa nu ne dea ce ni se cuvin si sa ne plateasca cat mai prost. Or fi si din astia, dar atunci mai bine schimbati locul de munca. Toate cele scrise mai sus, ca si consecinte se impletesc cu lipsa de implicare in ceea ce este de facut zi de zi, lucru care scade dramatic productivitatea angajatilor. Din moment ce seful are ca obiectiv sa ma șunteze,  eu de ce m-aș agita prea mult?

In alta situatie, lipsa de incredere in sef da nastere comportamentului de tip daca eram eu in locul lui sau al ei... Oricare ar fi decizia sau planul de implementat, nu are efectul scontat. Fiecare pas este supra-analizat si implementarea lasa de dorit, ca oricum idiotul habar nu are ce e facut. Aș putea să continui, cred ca vă inchipuiți cam ce mai urmează. E interesant să observ că există diferențe majore de comportament când unii dintre aceste persoane sunt promovate într-un rol similar.


In schimb, am observat ca noile paradigme de management - determinate de viteza de schimbare a pietelor si a cresterii numarului lucratorilor de tip knowledge-worker (conform lui Peter Drucker) -spre crearea unei singure tabere. Eu cred ca sunt cateva motive simple care întăresc această tendință. Primul este că oamenii educati își pun mai multe intrebări si răspund mai greu la strategii de tip pentru că așa am zis eu. Ei isi doresc să participe la decizii, să fie intrebați care e părerea lor in legătură cu schimbările majore din viața companiei si a echipei din care fac parte. Pe de altă parte, companiile au nevoie ca angajatii să ia decizii pe care să și le asume mai apoi. Aprobările pe subiecte majore sunt importante, dar pe subiecte de zi cu zi aprobările șefului incurcă organizația. Specialiștii tehnici trebuie sa ia decizii de implementare pe care cei din vânzări nu are rost sa le verifice.

Organizațiile se aplatizează din acelasi motiv, pentru a creste eficienta. Prin urmare, responsabilitatile se impart mai multora.
Rolul sefului nu mai este de a conduce, in acceptiunea clasică, ci mai degrabă de a facilita progresul echipei. Robert K. Greenleaf a descris tipul acesta de management ca Servant Leader, bazat pe ideea ca A good leader must first be a good servant (un lider bun trebuie mai intai sa fie un servitor bun). Si asta pentru că o asemenea poziţie este importantă pentru ceea ce produce pentru alţii, nu doar pentru a da ordine si a fi autoritar. Gândind in modul acesta, e mult mai uşor să se unească cele 2 tabere, iar diferenţele de concept se aplatizează. Larry Spears enumera caracteristicile principale ale unui asemenea tip de leadership: capacitatea de a asculta, empatie, puterea de a vindeca relatii, probleme etc., constientizare, persuasiune, conceptualizare, viziune, constientizare, sustinere pentru ceilalti, angajament personal pentru a-i forma pe cei din jur si o dorinta naturală de a crea o comunitate in jurul său.

In software e foarte la modă să fii agile. Să împlinești nevoile clientului cât mai ușor, sa lucrezi in echipă si să iți asumi responsabilităti pentru client si pentru organizație.modele participative. Rolul de SCRUM master nu mai este sinonim cu cel de project manager, dată fiind teoria pe care se bazează acest concept. Oamenii isi aleg ce taskuri pot să facă, discută impreuna despre cum se poate ajunge la termenul si continutul de livrare, iar SCRUM masterul este cel care are rolul de a elimina obstacolele.
Alegerile oamenilor din echipe devin alegeri informate. In momentul in care există un angajament natural (in engleză, genuine commitment ) pentru a obtine succes in echipă, seful si subordonatii nu se mai agata de titluri, ci lucrează impreună. Conflictele sunt constructive, pe idei punctuale si nu generează consum nervos inutil.

Una dintre ideile vehiculate tot mai mult in anii din urmă este conceptul "manager as a coach".Managerul facilitează constientizarea, identificarea alternativelor si alegerea actiunilor, nu isi asuma decizia pentru orice pas si sustine subordonatul in dezvoltarea personală.

In final, diferenţa dintre un lider si un manager nu e majoră, dar se concretizează in cati colegi ar urma managerul atunci cand functia formală ar dispărea.


Surse pentru imagini: http://www.triplepundit.com, http://blog.commlabindia.com/
Read More...

marți, 6 martie 2012

Performanta se intretine tot timpul

Leave a Comment
Rares Manolescu sumarizeaza cateva motive pentru care angajatii valorosi ar trebui tinuti in echipa.
De asemenea, mentioneaza si cateva idei despre cum ar trebui procedat.

Eu am retinut "intalnirile fata in fata", pe care eu le-am botezat 121 (de la one to one). Le aplic de circa 3 ani, mai des sau mai rar, cu toti cei din echipa mea.

Ce am observat in cele cateva sute de discutii
- cei cu care am tinut legatura mai bine despre planurile lor de cariera au avut risc mai mic de fluctuatie si, in general, nu au plecat. Cei care au plecat mi-au dat hinturi utile pentru a adopta comportamente mai bune fata de echipa.
- intalnirea 121 e o oportunitate foarte buna pentru cei introverti de a adresa subiecte delicate pe care nu le-as fi discutat niciodata cu ei.
- un plan de cariera care e discutat mai des poate fi adaptat la realitatile din business. De asemenea, schimbarile usoare se pot adopta fara prea multa pompa si increderea in managerul direct creste.
- cei mai buna performanta o au oamenii cu care am o relatie de incredere. Asta e parerea mea, sper ca o impartasesc si ei ;)

Abordarile care includ si elemente de coaching (mai ales constientizarea si responsabilizarea) au cel mai dramatic efect pozitiv. Despre asta, intr-un alt post.
Read More...

marți, 3 ianuarie 2012

Fa putina liniste

Leave a Comment
Suntem asaltati de o multime de informatii, in fiecare zi!
Daca mergi pe strada, vezi o multime de reclame. Au aparut zidurile animate. Sunt bannere imense. Autobuze vopsite, firme luminoase.
In masina ai de obicei radioul deschis sau ceva muzica...
Ajungi acasa si deschizi televizorul. 100 de canale, reclame etc.
Deschizi emailul sau o pagina web. de asemenea, 1001 de optiuni.

Cat timp petreci in a te asculta pe tine?  Poti sa dai la minim cele 100 de voci interioare si sa te concentrezi asupra uneia singure?
Ar fi interesant sa faci experimentul acesta pentru o zi. Vei obtine cateva rezultate interesante, poate nu cele asteptate.
Fa putina liniste in capul tau si asculta-te!
Read More...

marți, 13 decembrie 2011

Oportunitati pentru formare

Leave a Comment
Ciprian Trandafirescu recomanda o serie de cursuri.

Mie mi-a placut cursul open tinut de Delia Andries "Coaching pentru manageri". Delia este unul dintre cei care tin cursuri in Evolutiv.
Mie mi-a deschis apetitul pentru subiectul coaching. Alain Cardon pare a fi "top influencer" in Romania.
Read More...

joi, 22 septembrie 2011

Sports in business management

Leave a Comment
I strongly believe that sports can show to managers more than how to entertain people.

Biggest ideas that can come from sports to business are related to team organization and team culture.
This guy, Geovanny Romero, is posting an article about how innovation can be driven as the preparation for a big competition.
Read More...