Cele mai mari greseli in interviul de angajare

ESENTIAL

Read More...

Contractul cu Romania: Cine plateste studiile?

Ieri am vazut la televizor cum universitati din toata lumea isi promoveaza ofertele educative la unul din targurile educationale. Super programe, super locuri in care sa traiesti, dar si cheltuieli pe masura. La unele dintre universitati, cheltuielile se pot acoperi, partial ori uneori total. In fine, obrazul fin cu cheltuiala se tine. Ce sa mai spun ca ma tot gandesc cum sa procedez sa imi pot trimite cei doi copii sa studieze in afara, cand le-o veni vremea. Ca invatamantul din Romania nu e in regula, ca nu tine pasul cu ce e in tarile civilizate.
Din una in alta, cum ma tot gandeam, am avut o epifanie. Totusi, Romania nu e chiar asa de inapoiata si de in urma cu invatamantul, astfel incat cei din prima treime sa nu fie competitivi pe o piata a muncii globala. Medicii si programatorii tin prima pagina a ziarelor si a jurnalelor TV,  stimuland alaturi de Mutu, olimpicii la matematica si echipa feminina de gimnastica mandria nationala. Ce buni sunt medicii si programatorii nostri, cat de productivi sunt ei pe unde se duc, ce rezultate maiastre au. Nu zic, mai sunt ceva oameni de succes in arhitectura si cercetare stiintifica, vreo 25 probabil in marketing si consultanta (glumesc, trebuie sa fie mai multi), dar ce se poate observa cu ochiul liber este urmatorul fenomen.
Tinarul licean, viitor student la medicina sau la o facultate conexa cu informatica, are un plan de cariera simplu si genial in acelasi timp. Daca este indeajuns de bilingv sau trilingv, daca e indeajuns de preocupat de a invata, cu siguranta ca va avea acces la un job in vestul Europei ori chiar in State. Cu Statele Unite, treaba e mai complicata si umbrita de birocratia necesara pentru a obtine una dintre vizele de sedere. Ce sa mai vorbim, dintre cei mai buni, mare parte isi propun sa nu mai traiasca in Romania. Cu perspectiva unor castiguri financiare frumusele ori cel putin decente, cu sisteme de asigurari medicale si de invatamant superioare celor din Romania, nici nu e de condamnat. Asta se vede si la admitere, mai ales la medicina, dar si la facultatile legate de informatica.
Totusi, eu, ca platitor de taxe si cu o speranta de viata, dar mai ales de pensie, mi se pare ca Romania scolarizeaza pentru vestul Europei, in conditiile in care niste minti luminate nu mai produc nici un fel de plus valoare pentru tara. Stiu, nu platesc impozit pe venit, dar platesc o gramada de alte taxe si imi cheltui banii in Romania.

Am cateva date statistice ce sustin ca se cheltuieste prea mult pentru cati oameni raman in Romania. Romania Libera titra ca "Drumul spre Vest. 3,5 miliarde de euro a cheltuit statul român pentru a pregăti doctori care au plecat în străinătate. România, ţara cu cei mai mulţi absolvenţi de medicină din lume". Pe de alta parte, una dintre industriile cu o mare crestere, cu un salariu mediu excelent si ferita de coruptie, industria IT nu poate creste cu numarul de oameni care ar putea genera mai multe venituri in Romania. Si asta pentru ca nu exista destui manageri care sa duca firmele din zona de outsourcing spre crearea de produse. Si nici programatorii aia care acum povestesc in reportaje de succes cum e la Google,Microsoft sau Facebook. O mai stiti pe aia cu "la Microsoft, a doua limba vorbita e limba romana"? E un pic de bullshit, dar da bine in ziare. Cititi mai bine interviul cu Andrei Pitis, presedintele ANIS. Arata destul de clar si el ca cei mai buni programatori romani nu prea apuca sa lucreze in Romania. Sunt deja in America, Germania, Anglia sau Franta. Ei au lucrat cu cei mai buni profesori din Romania, o parte din cursuri pe banii parintilor. Totusi, nu au platit cursuri private.

Si acum, problema care sa genereze cele mai multe discutii. Absolventii de facultati, mai ales cele care pot sa genereze venituri sau beneficii pentru cetatenii romani, care nu practica mai mult de 5 ani in Romania o meserie care sa genereze taxe si impozite (alternativa este sa ramana aceeasi perioada someri), ar trebui sa isi plateasca studiile. De fapt, ceea ce vreau sa spun este ca din impozitele cetatenilor care muncesc (mai ales la companii private), se platesc studiile acestor persoane foarte inteligente, cateodata geniale, care aleg sa isi plateasca taxele pe venituri in alte tari ale lumii. Ceea ce este de inteles, dar nu pe banii nostri (respectiv, ai mei). Si spun asta din perspectiva unuia care a testat emigratia de cel putin 2 ori in viata, m-am oprit la granita si am schimbat orasul in care traiam. Totusi, Romania nu isi permite sa ofere educatie gratuita celor care pleaca inainte sa contribuie cu 5 lei la bugetul de stat. Stiu ca taxele sunt enorme pentru ceea ce primim, ca avem politicieni care nu isi merita banii ce ii primesc ca angajati ai cetatenilor, ca se pot face multe lucruri. Asta e cealalta parte a problemei. Dar, cei care primesc educatie timp de 16-19 ani in Romania si nu contribuie cu un ban la buget ar putea privi situatia ca un contract cu Romania. Cu ceilalti 20 de milioane de oameni, care nu au toti sansa de a emigra si munci pe bani buni, dar contribuie la educatia lor.
Stiu, parintii au platit taxe si impozite, dar in ritmul asta, eu nu voi avea pensie, iar nepotii mei vor plati studiile. Asa ca propun sa plateasca cei care nu muncesc in Romania si ar putea sa genereze plus valoare. Legea nu e usor de facut, nici de aplicat. Dar eu cred ca merita luata in seama discutia.

Read More...

Cluster IT la Iasi - in realitate sau pe hartie?

Cu mare intarziere, am aflat despre semnarea actului fondator a cluster-ului IT de la Iasi. S-a intamplat in mai, dar nu am auzit prea multe lucruri despre asta.
Daca ma uit pe lista, in frunte troneaza Consiliul Judetean si Primaria Iasi, sunt alaturi universitatile din Iasi (Cuza si Asachi), universitatea din Suceava, Camera de comert si industrie din Suceava si Federația Patronală IMM din județul Suceava ( se cunoaste ca Adomnitei e din Suceava de loc), Universitatea din Bacau (de larga aspiratie internationala).
Ca sa fie totul si mai clar, au semnat si o suma de firme din partea locului, cum ar fi Dicode (site-ul este inca in constructie), Focality (fosta Radix, ce nu are updatat complet template-ul de site si mai scrie pe Front page Lorem ipsum...), o firma de comunicare (Oameni si companii) si cativa jucatori interesanti de pe piata locala de software. Centric IT, o firma care a crescut in ultima vreme; Embarcadero - ce pare a se fi stabilizat dupa cateva momente mai delicate in anii din urma; Green Soft - o afacere mica, dar profitabila; Teamnet International - o firma din Bucuresti care face o tentativa de crestere mai sustinuta la Iasi; Romsoft - niste veterani in afacerile cu software, care se mentin in continuare ca o afacere stabila si care creste softisti buni. RedPoint supravietuieste si se alatura initiativei, probabil in speranta ca vor putea genera ceva business. Mai remarc NESS-ul, care nu si-a terminat cresterea, dar nici nu mai face valurile de anul trecut si Capgemini, care au un stil de afaceri mai deosebit decat ceilalti jucatori din IT-ul iesean. Cu toate astea, nici o firma din Suceava sau Bacau. Iar interesul jucatorilor mari din IT, cu share mare din personal, nu a fost indeajuns de mare pentru a se implica. Amazon, Mind, Continental, Endava, Comodo, Pentalog - nici una nu e pe lista. Oare de ce? Nici macar Arobs, Bitdefender ori Sonovision.

Incerc un raspuns, poate nu e singurul, poate nu explica indeajuns lipsa de coeziune. Un asemenea cluster ar trebui sa genereze business pentru cei prezenti, sa se poata completa pentru a lansa proiecte noi, pentru a acapara oportunitati de afaceri. In contextul INDUSTRIE 4.0, se creeaza parteneriate si concurente din cele mai diverse (vedeti parteneriatul Continental - Cisco - IBM pentru automated driving ori competitia Audi - google in acelasi domeniu), in lista Clusterului Inovativ Regional EURONEST IT&C Hub doar 53% dintre fondatori sunt din industrie. Semnatarii estimez ca au in firmele respective ceva mai mult de 10% din forta de munca din zona IT a Moldovei, dar nu am auzit de vreun produs sonor pe care sa il dezvolte ori de vreo tehnologie mai maiastra. Mai mult, directorul executiv, Alina Popa este absolvent de jurnalistica si comunicare (conform LinkedIn), iar toata injghebarea nu are un site de pe care sa afli care sunt capabilitatile comunitatii respective. (Clusterul de la Cluj are unul chiar bunicel.) Cu ceva vreme in urma, au fost cateva incercari de a ingloba pe toata lumea in cluster, dar se pare pana la urma sa fii membru in asa asociatie nu e tocmai grozav. Nu e timpul pierdut si poate cei care nu s-au inscris vor primi ceva motive. Nu sunt tocmai optimist, dar nici nu tin neaparat sa mi se confirme previziunile.

Sa vedem cum o sa se miste hub-ul, catalogat de cei din presa ca al doilea drept importanta in Romania, dupa cel din Cluj.

Comentarii, pareri?

Read More...

Gramatica e cheia

In timpul scolii, gramatica ne pune de multe ori la incercare, aduce note de 2 si 3, streseaza copiii si parintii deopotriva si e o materie importanta pentru admiterea la liceu. Si la limbile straine, profesorii sunt deosebit de concentrati de conjugari, declinari si acorduri, de timpuri verbale si sintaxa. De ce o fi asa de importanta?
Pentru ca este baza pentru multe alte lucruri care se fac dupa aceea. Sa le luam pe rand.

Imagine preluata de la http://www.beamanager.biz/

In primul rand, pentru ca la orice examen, de limba romana, engleza, istorie, geografie, economie si asa mai departe, greselile gramaticale te penalizeaza. OK, nu o fi o catastrofa dar e primul punct.
Mai apoi, pentru ca in urmatorii ani, profesorii de la facultate isi fac o impresie teribil de proasta despre cei care scriu cu greseli gramaticale, nu sunt prieteni cu cratima (nu-i asa?, ma-ta are cratima!) si pot sa va garantez ca nu vor trece cu vederea alte mici greseli cand vor fi puse in context cu asemenea erori gramaticale.
Sa presupunem ca veti trece si de facultate si intrati in oceanul angajatorilor, unde sunt rapitori grabiti de posturi bune. Cate sanse poti sa ai la un post bun cand scrii agramat sau cu greseli? Eu zic ca nu prea ai. Poti sa fii un distribuitor, toata ziua pe drum, poti sa fii vanzator la Avon si Oriflame, ori chiar consultant vanzari la H&M. Nici o problema. Dar in momentul in care scrii ceva acte, gramatica te tradeaza si incepi sa pierzi viteza.
Mai apoi, daca ai intrat pe un trend ascendent si vrei sa fii un pic de sef, cel mai mai mare sabotor este tot gramatica. Devii un tip important, care ia decizii frumoase si bune si le comunica cu un limbaj aproximativ. Ce incredere sa ai intr-un tip care nu prea a frecventat scoala, dar ia decizii complexe? Cum sa il crezi ca a studiat mult si nu s-a lipit gramatica de el?
Daca nu ma credeti pe mine, mai exista cativa americani care au cercetat subiectul cu rezultate asemeni. Brad Hoover a scris nu mai departe de martie ca o gramatica buna te ajuta in cariera, iar Kyle Wiens a spus ca nu angajeaza oameni care nu sunt prieteni cu gramatica. Nici mie nu imi plac cei cu greseli de gramatica in CV, mai ales acum cand exista atatea spell-checkers.
Succes cu gramatica!

Read More...

Tehnica carligului agatat de client [la Raiffeisen]

Anul trecut mi-am facut card la Raiffeisen, din ala cu care poti cumpara in rate multe fara dobanda. Teapa comerciantului, care ascunde dobanda respectiva in costul final de la raft. Si mai naspa e de aia care iau fara rate, ca platesc oricum costul respectiv.
In fine, plimb niste bani prin cardul respectiv (stiti faza ca puteti folosi niste bani fara costuri daca ii inapoiati in maxim 30 -45 de zile), deci a fost convenabil. De fapt, toate platile cu cardul le-am rutat pe acolo, plus niste rate la un televizor din asta destept. Impresionant probabil pentru cei care urmaresc statisticile clientilor, drept pentru care primesc un sir de telefoane prin care imi propun cardul Gold. Hopa hent, ce se intampla? Cu ce e mai deosebit cardul Gold? Cu nimic, in afara ca imi extindeau fantastic linia de credit fata de cea existenta. Si imi dadeau o asigurare de calatorie in Europa, gratuit.
Bun, imi zic. Daca nu costa nimic in plus, scrie Gold, imi da si asigurarea de care nu prea am nevoie, n-o fi foc. Totul la telefon, am glasuit de vreo trei ori parola in relatie cu banca si CNP-ul, plus ceva intrebari de securitate. Foc n-a fost, dar am fost mai relaxat la cumparaturi si am facut ceva cheltuieli care nu erau musai, doar erau rate fara dobanda.
Cand a trebuit sa mai reduc din suma aia pe care o contractasem, cu precizarea clara ca se poate micsora oricand suma, nu mai fost de ajuns un telefon. Mergeti dumneavoastra la agentie, completati formularul 431, sa  vedem, daca se aproba. Sa vedem daca vrea muschii nostri sa lasam un client sa plece.
Pana la urma tot plec eu, iar cu baietii de la Raiffeisen o sa am grija sa nu ma incurc la credite din alea pe o mie de ani, pentru casa. Ca nu se stie daca nu imi vand si sufletul catre ei, fara sa imi dau seama, iar urmasii urmasilor mei vor completa formulare de inchidere pana se vad trece totul in format video.

Totusi, am invatat o tehnica buna. Clientului trebuie sa ii fie usor, foarte usor, sa intre in credite scumpe si extrem de greu sa iasa.

Read More...

Scrisoare domnului primar

Domnule primar,

m-am hotarat sa scriu scrisoarea asta intr-o dimineata, cand ma indreptam spre serviciu si eram exasperat de numarul de gropi pe care trebuia sa le ocolesc, ca sa nu mai vorbesc de zonele prin care nu puteam ocoli nimic si intram in cratere. Stiu, o sa imi spuneti, la fel ca si concurentul politic, ca iarna nu-i ca vara, a fost gheata, ninsoare si asa mai departe. E adevarat, dar dupa prima chestie de care mi-am adus aminte, am inceput sa le iau la rand pe toate care nu imi plac. Si nu sunt putine. Simpatiile mele politice nu va includ, dar nici nu v-ar exclude daca as vedea rezolvate macar jumatate din cele care ma deranjeaza.

Cel mai tare m-a deprimat in ultima vreme o discutie legata de intoarcerea unor persoane in tara, mai exact in  Iasi. Buni profesionisti, oameni faini, care traiesc in perioada asta in Germania. Cu plusuri si minusuri traitul asta in Germania, dar cand vine vorba de a ii convinge sa se intoarca inapoi, am dat de doua argumente infailibile:
- "Pai nu vezi ce gropi sunt in Iasul ala?" - si da, sunt gropi, -multe- nu doar in santierele proaspat deschise.
- "Da' aeroportul ala cand se mareste, ca imi ia 2 zile sa ajung la Iasi!?" - nu or fi doua zile, dar 14 ore de la Munchen ori 600 EUR de la Paris mi s-a intamplat si mie. Pentru comparatie, sunt necesare 2,5 ore de zbor pana la Munchen (cu un avion mai maricel, ce nu aterizeaza pe pista noastra) si 100 EUR de la Bacau la Paris. De asemenea, cu un avion mai maricel.

O sa aud ca nu avem bani sa le facem pe toate, ca acum ne-au venit fondurile europene si a trebuit spart tot orasul, sa fie bine peste X ani. Super! Dar de ce s-a inceput cu bulevardul Pacurari, care fusese facut cu 2 ani in urma? Mi-ar place un primar care sa chiverniseasca banii cum o facea mama cand eu si frate-meu eram in facultate, iar ei aveau un singur salariu de invatatoare. Nu stiu cum facea, dar aveam si de imbracat, si de mancat, si de carti. Ce-i drept, fudulii din astea nu am vazut sa faca mama si se gandea de doua ori ce face cu fiecare banut.

Si ne sfatuiam cu totii cum ar fi mai bine. Ne baga pe toti trei "in sedinta", sa planificam ce e mai bine si ce ne place. La cati bani aveam, eu as fi dictat ca mancam numai fasole si din cand in cand ciolan. Dar a avut formidabila prezenta de spirit de a discuta astea cu noi. Si la fel facea cu hainele, cu ce trebuia sa reparam prin casa. La fel mi-ar place sa fie implicati cetatenii in planurile orasului. Sa iau doar ultimele discutii cu teii care se taie, pentru a lasa o vedere frumoasa asupra Palatului Culturii. Da, palatul ala care e acoperit acum cu o tabla ca pe palatele de la Ciurea. Mi s-a spus ca se innegreste cu timpul, dar la cati bani s-au spart pe concertele electorale din fata palatului, mai bine puneati direct o tabla mai ca lumea.
Asta ma duce si la urmatorul punct despre care mi-am propus sa scriu. Despre pomeni. Din astea electorale, din alea fotbalistice, din celelalte legate de favoruri. Pomenile au impact electoral imediat si impact pozitiv in viata oamenilor mai deloc. Cum ar fi fotbalul... E o coincidenta formidabila ca echipa de fotbal din Iasi promoveaza mai ales in anii pre-electorali, ca semn al interesului primariei, iar apoi da faliment cu eleganta si se desfiinteaza echipa. Normal, dupa saracia din jur, probabil. Iesenii, oricat de mandri s-ar simti de mostenirea culturala, sunt saraci fata de alte orase mari din tara, mai ales cele cu vedere la vest. Fabrici nu sunt prea multe, nici nu prea au curaj sa vina, iar primaria nu da semne ca s-ar preocupa sa genereze locuri de munca. Dar din alea adevarate, care creeaza valoare adaugata, nu din cele care plimba banii dintr-un buzunar in altul, cum sunt mall-urile si alte centre comerciale asemenea. Eu sunt programator (ce-o mai fi ramas) si cred ca e un domeniu in care Iasul poate performa. Facultatea de Automatica si Calculatoare era cea mai buna din tara in anii '90. Sunt atatea mii de locuri de munca in domeniul acesta. La fel si la call centere, back-office si altele asemenea. Cum facem sa mai vina, sa ajunga, de exemplu, ca Timisoara si Clujul in ceea ce priveste tehnologia? Sa nu mai vorbesc de investitii de tipul celei de la Delphi. Care nu a avut loc in oras. Nu stiu nici acum de ce, dar taxele se platesc la Primaria Miroslava.

Or fi toate astea din cauza lipsei de infrastructura? Nu cred ca doar de la infrastructura lipsa ni se trage. Dar lipsa unui aeroport cu conexiuni in orasele mari din Europa se simte in business. E amuzant cum orasul care avea al doilea numar de locuitori din tara la un moment dat primeste constant fonduri mai putine decat Bacau, Piatra Neamt sau Suceava. Aud placa cu cea mai mare suma atrasa de un oras din Romania din fonduri europene. Totusi, care este media de fonduri europene pe cap de locuitor? Si, mai ales, ce se face cu banii acestia? Pasaj pe sub intersectia de la Fundatie? Asfaltarea bulevardului Pacurari la fiecare doi ani si lasarea Nicolinei cum era?

Ori poate facem rost de ceva banuti sa ii bagam in autostrada spre Tirgu Mures, doar-doar s-or mai dezgheta activitatile de productie. Poate se intampla ca toti politicienii astia care apar la televizor si spun ca au functii mari in partidele de guvernamant sa mai faca lobby si pentru primaria din Iasi, sa primeasca fonduri.  Sa nu fie intotdeauna ultima prioritate, pe criteriul ca e cel mai apropriat oras de granita de est.

Imi lipseste o strategie de dezvoltare a orasului, care sa fie asumata public si sustinuta de primar si politicieni. Si nu una facuta pe un colt de hartie intr-un birou frumos varuit din bani europeni, ci o strategie generata de o dezbatere publica. Care sa ia in considerare parerile tuturor, nu numai celor care l-au votat pe primar, care sa sustina punctele tari ale Iasului, sa dezvolte partile care nu merg si sa arate cum va creste nivelul de trai al cetatenilor, in fine sa arate cum primaria este preocupata de dezvoltare si nu doar de varuit.

Sper ca va fi citita scrisoarea pana si de primar si va fi discutata, chiar daca mai mult online.

Cu stima,
Manole

Read More...

Vrabia din mana si cioara de pe gard [Scurt tratat despre schimbarea jobului]

Ce sa iei in considerare cand vrei sa schimbi jobul

E inceput de an si sunt la moda planurile de viitor si obiectivele anuale. De multe ori, asta include si schimbarea jobului. Ei bine, nu intotdeauna e potrivit sa schimbi jobul doar de dragul de a bifa inca un obiectiv. De-a lungul anilor, am trait pe pielea mea sau am observat in vietile prietenilor apropiati diverse situatii in care o schimbare de job a adus mai putin bine decat era prevazut in planurile personale ale victimelor. Sa vedem deci,

A. Cand sa nu iti schimbi jobul

Sa le luam pe rand. Se prea poate sa ai o pozitie buna in compania in care lucrezi, chiar daca nu e extrem de bine platita. De exemplu, esti promovat pe o pozitie in care mai ai de avansat inca cel putin 3-4 pasi si banii pot aparea impreuna cu pasii respectivi. Mai ales, tineti cont de oportunitatile de training pe care pozitia voastra vi le ofera. Daca nu ma inseala datele de analiza de la Facebook si Google Analytics, cei care care cititi blogul meu nu au mai mult de 35-40 de ani. In consecinta, va dau o veste trista: inca 25-35 de ani de munca sunt inaintea voastra.

Mai e si situatia financiara. Daca nu sunteti in pozitia de a face neaparat o miscare in afara companiei (cititi mai jos), e bine sa faceti o analiza asupra cum va schimba viata oferta financiara pe care o primiti. Cateva ponturi despre cum sa faceti analiza:
a. care e politica financiara a firmei in care va mutati (au mariri anuale, bi-anuale?, care sunt in procente maririle pe care le ofera?, ce sanse de promovare/marire de salariu am in urmatorii 3-4 ani?),
b. care sunt diferentele fata de compania actuala?
c. faceti un grafic in care sa simulati cresterile pe care le prevedeti la actualul loc de munca fata de cresterile pe care le prevedeti la viitorul loc de munca. E un pic de aritmetica de clasa a 7-a, calculul ariei unui poligon neregulat.

Nu uitati despre relatiile pe care le aveti cu actualul sef, respectiv cine va fi viitorul sef. In momentul in care diferenta financiara nu e semnificativa, iar relatia cu actualul sef e una buna, sfatul meu este sa va ganditi de doua ori inainte sa acceptati oferta pentru noua pozitie. Daca treaba cu seful e ok, iar colegii sunt si prieteni sau va intelegeti bine cu ei, ganditi-va din nou daca e momentul sa faceti o schimbare.

Faceti o mica investigatie despre cine e manager in compania la care va duceti si cum face el lucrurile de obicei. Nu se poate sa nu aflati ceva despre firma respectiva, daca aveti macar 2-3 ani de experienta in domeniu. Si internetul e o resursa utila, un search pe google va aduce rapid profilul de LinkedIn sau Facebook la suprafata.

Astea sunt cateva ponturi de luat in considerare. Dar se intampla, cateodata, ca banii sa fie muuuult mai multi decat ce ai acum. Deci,

B. la ce sa fii atent cand primesti o oferta grozava din punct de vedere financiar.

Care e motivul pentru care o alta companie e dispusa sa iti dea, deodata, mult mai multi bani decat inainte? Iti soptesc eu cateva: tocmai s-a asezat in orasul tau si are nevoie sa formeze o echipa initiala tare, firma la care lucrezi tu plateste mult sub piata, in orasul in care ar trebui sa te muti se plateste peste ceea ce primesti acum, esti un tip cu adevarat tare si seful tau nu s-a prins inca sa te plateasca la valoarea ta. Sau: e nevoie ca cineva sa isi faca planul de headcount si are buget nelimitat; mai vezi dupa aia ce se intampla. Tocmai ce au plecat la greu oameni din firma aia si daca nu angajeaza pe cineva imediat, firma o ia in jos definitiv. Sau tipul care angajeaza nu intelege ce se intampla in piata. Vedeti voi care se potriveste, dar va sfatuiesc sa nu va aruncati din prima dupa gologoiul ala de bani, fara sa fiti constienti ce riscuri poate ascunde.
De exemplu, daca e o firma care tocmai a prins un contract gras, poate sa fie grozav. Dar poate sa nu mai prinda nimic in urmatorii 2-3 ani. Ori, daca e un contract de outsourcing (se poarta asta), ce fel de munca va trebui sa faceti, cat de mult merge cu piata tipul de activitati pe care il veti face.

Imagine preluata de la .webdesignerdepot.com

Nu uitati sa verificati care sunt planurile de crestere sau de transfer din alte locatii, cat si criticalitatea activitatii pentru firma respectiva. Daca sunteti platiti foarte bine, dar activitatile sunt marginale, exista oricand riscul sa deveniti dispensabil. Bineinteles, puteti refuza, sau puteti sa va pregatiti o strategie de a accesa activitatile critice.

Deci. am mai aflat cate ceva. Nu e intotdeauna nasol sa iti schimbi jobul. Sa vedem,

C. Cand e o idee buna sa iti schimbi jobul

In primul rand, cand sunt cel putin doua sau trei din conditiile de mai jos indeplinite.
a. Nu va place deloc ce faceti si nu exista perspective de a schimba mai devreme de 2-3 ani.
b. Banii pe care ii primiti sunt mai jos decat media pietei. Nu va luati rapid dupa un zvon ca Gigel a primit o oferta cu 150% mai mult decat primiti voi. E o intamplare sau Gigel e un geniu. Verificati care e media pietei. In general, orice companie compenseaza diferentele in 2-3 ani.
c. Aveti un plan de schimbare de cariera. Adica se intampla sa stiti foarte concret ce vreti si primiti oferta corecta.
d. Nu va intelegeti cu  boul ala de sef. Da' deloc, si va calca pe nervi in fiecare zi. Chiar si asa, mai puneti un  motiv alaturi. Nu ajunge sa fie asta singurul motiv. S-ar putea sa dati in continuare peste vita aia incaltata care habar nu are, idiotul ala care e acolo din totdeauna sau, mai rau, peste  un prost ca noaptea care e prieten cu patronul. In plus, ar fi bine sa obtineti o marire de salariu cu ocazia unei schimbari de job, ori macar perspectiva unui job mai fain.

e. Cand jobul de fata e singurul care l-ati putut obtine cu ceva vreme in urma, iar acum sunteti mai luminat si mai competent. Totusi, nu in masura oglindita de bancul de mai jos.
”-Salut Gigele ! Vai, de cand nu ne-am mai vazut ! Ai terminat Dreptul ?
-Da, sunt licentiat !
-Si-am auzit c-ai facut si jurnalistica ?
-Da, ma gandesc sa fac si masteratul !
-Bravo, tine-o tot asa ! Da-mi si mie un Big Mac mare...”
(Merci, Valy Greavu, pentru postarea reprodusa pe Facebook).

Sunt si momente in care nu e nevoie sa iti dai demisia, dar poti incerca o miscare laterala, in  aceeasi companie. Bineinteles. e greu sa o faci daca firma are 10-15 angajati, dar tot merita sa vorbesti cu seful tau. Poate ideea ta si nevoile firmei pun de un post bun.

D. Ce poti face daca nu vrei sa parasesti compania in care lucrezi de mai multa vreme

In primul rand, sa spui ce vrei, clar si raspicat. Asta atata vreme cat cererile sunt rezonabile. Daca firmei ii merge bine, iar voi puteti beneficia de asta, cu atat mai bine. 

Daca nu va place ce faceti si nu erati constient la ce va bagati, iarasi e bine sa spuneti. Unii n-or sa fie bucurosi sa auda, dar macar stiti cu cine aveti de a face.

Cand lucrati la companii mai mari, intotdeauna mai apar joburi la alte departamente, in alte echipe. Cateodata se schimba si natura muncii, alteori nu, dar se schimba unul dintre motivele de stres. Totusi, e pe jumatate o schimbare de job, pentru ca echipa, seful, activitatile zilnice se vor schimba.

De asemenea, fiti atenti la imaginea voastra in plan intern, daca planuiti o schimbare. Referintele interne sunt mai usor de obtinut, dar mai ales sunt de obicei informale. Nimeni nu isi va lua o pacoste pe cap.

In consecinta, va sfatuiesc sa scrieti pe hartie macar 2 motive pentru care va schimbati jobul. Oricare ar fi situatia in care v-ati afla, scrieti cele doua motive si recititi-le peste macar 24 de ore. Daca sunteti in continuare de acord cu ele, asa cum le-ati formulat, aveti macar ocazia sa le consultati ori de cate ori se va intampla la jobul urmator sa va para rau de alegerea facuta.

Read More...

Despre asumarea valorilor [Cultura organizationala 4]

Saptamana trecuta m-am plimbat prin oras, duminica, si am intrat in mai multe magazine, deschise chiar dupa pranz. Mi s-a parut, din nou, ca exista o diferenta intre ce se zice si ce se face in Romania.

In zona Iasului sunt foarte multi ortodocsi. In general, bisericile se frecventeaza, dar mai ales se clameaza, mai  mult decat media tarii, ca se traieste mai abitir in credinta. Totusi, se pare ca mai mult de jumatate dintre magazine sunt deschise duminica. Iar Biserica Ortodoxa, cea Catolica si chiar protestantii arata ca e considerat pacat sa lucrezi duminica.

Primul soc legat de inchiderea magazinelor in ziua de duminica l-am avut cand m-am mutat in Timisoara, in 2003. In cartierul in care locuiam erau deschise 3-4 magazine duminica dupa-amiaza. Super-marketurile erau deschise pana la 12.30, circa 3-4 ore. Mi se parea ciudat, dar in acelasi timp justificat.

Copyright: www.antena3.ro

In 1988, am fost in vacanta la Brasov. Atunci, toate magazinele erau inchise duminica in Brasov, in timpul saptamanii se inchideau la 6, iar sambata la pranz.
Cand discuti despre valori, multi dintre micii comerciantii afiseaza credinta ca valoare. Tot ei tin deschis duminica pana la ora 10 seara. Cifra de afaceri pe perioada respectiva e mica, dar fiind o afacere la limita, de cele mai multe ori veniturile respective par a rezolva ceva. Cred ca e doar o lipsa de analiza.
De asemenea, cinstea este considerata ca o valoare importanta, dar se intampla de multe ori sa fii inselat la cantar, ori sa primesti ceva produse la limita perioadei de garantie.

Am citit de curand cartea Anetei Bogdan, "Branding pe frontul de est". Aneta povesteste cum companii de succes, romanesti, isi bazeaza succesul pe asumarea si trairea unor valori puternice. De exemplu, compania mea favorita din Romania, Dedeman, are ca valoare asumata harnicia. Si asta transpare din felul in care se comporta cei care lucreaza acolo. Probabil ca sunt lucruri care se pot imbunatati la Dedeman, dar mie mi se pare extraordinar ca o companie romaneasca a batut in piata de bricolage toate companiile cu nume care activeaza la noi. Si nu se opresc!

Pe de alta parte, atunci cand una spui, iar alta faci, toate valorile despre care vorbesti sunt drastic diluate, sau, mai mult, anulate. Daca este afirmata increderea drept valoare, iar pentru fiecare decizie e nevoie de o contrasemnatura, atunci increderea este doar un cuvant pus pe perete. Daca afirmi solidaritatea drept valoare, iar masurile de imbunatatire a conditiilor de munca vizeaza doar un mic procent din angajati, tocmai te-ai pricopsit cu un poster frumos colorat si multa diviziune intre angajati.

Copyright: www.florinrosoga.ro

Profitul este unul dintre principalele motoare ale unei companii. Dar, ca orice exces, isi anuleaza beneficiile si genereaza probleme structurale cand devine unicul motor. La fel cum mancarea este buna, dar genereaza obezitate, cum sportul este bun, dar strica articulatiile cand e facut fara masura, la fel si profitul care nu respecta reguli si nu este etic, genereaza dezechilibre care nu pot fi corectate usor.


Prin urmare, mi-ar placea sa vad mai multi oameni la biserica, mai multe magazine inchise duminica si mai multa sincronizare intre ceea ce facem si ceea ce spunem.

Read More...

Avem nevoie de lideri

Toata discutia despre si povestea din jurul referendumului m-au facut sa realizez ca e lipsa mare de lideri la toate nivelurile societatii. E mai mult de povestit despre asta, ma preocupa sa inteleg care ar fi reteta de a genera leadership in societate si in business.
Intre timp, am gasit articolul lui John Coleman, despre ce ne invata gresit scoala. Va invit sa il cititi si sa comentati daca in Romania gasiti ca se aplica aceste concluzii.

Read More...

[Team Velocity 5] Entry. Exit. Signs.

Copyright: Symbolgraphics.com

Any decent highway has proper traffic signs for entry and exit points. This is not new wisdom, but it is somehow astonishing how big is the difference between the theory and practice when modeling teams as highways.

I strongly believe in two of the new management ideas: enable people to act and self organizing teams. I enjoy when I see teams who share this and it would be more likely to join on of them. For each of the individuals to join a team, there is the need of orientation. People who share same values, principles, who are alike would join together. At least, this is what Cialdini promises when explaining about the six principle of influence. They would be more likely interested to join such teams or organizations when the traffic signs convey the traffic to your team and the traffic outside the team is controlled in order to not generate disruptions. The egress from such constructions should obviously be smooth in order to keep the rest of the traffic at same speed.

Let’s take one by one.

Getting traffic to your highway.

Every highway is connected to the regular roads in a systematic manner. This is my hope. Assimilate the ingress with recruiting and attracting people in your organization. Think how your highway connects the current position of the team member and his destination. Destination is unique, with tons of possible roads. I don’t want to change your destination, my only goal is to make you my partner for the part of our journeys that match together.

Speak about what you value most, what are your most valuable experiences that you can share during the journey. Put there some ideas about what makes unique a journey on your highway. Be consistent in your public expressions. Your team member will follow you and they will replicate the wisdom around. Their journeys are sometimes running on normal roads (like personal projects, family things). These roads can convey other traffic, other journeys into your highway. It's a matter of values and interests. Consistent and genuine. You are not fooled by big words. Others, neither.

Restart past collaborations

The journeys are not the same for all. But the journeys can share parts of the routes. For a while, being part of your team is not relevant for one's route. Than, it might become relevant again. There might be improvement to your highway as well, there might be changes in the destination. Anyway, you share values and the connection is somewhat made. You can imagine a faster lane, a better road, nicer vehicles on the road or best buddies

You are not static

Once I heard a saying: "Don't be irreplaceable. Thus, you won’t be ever promoted." Every manager wants to be promoted at a certain moment in time. To make a lateral change to extend his experience. It is rarely the case to have the same position over 10 or 15 years. The highway might be other, but the administrator is the same. It's personal branding that brings in traffic and conveys routes to a certain highway. Some people like you better than others. Sympathy on one hand, coming from the others. Empathy, from you to the others. Close the circle.

It's not easy to restart collaborations. The leave and returning are governed by pride, by dreams, by perception, by sentiments. It's never black or white and no one is really right. In some extend, it's a little bit like in marriage. At least, these days when management is changing slightly its paradigms.

Reasons for separation

Try to understand why people are leaving your team. There are hundreds of possibilities and you need to understand where has been the turning point. The easiest approach is to consider that nothing could have been done. It might be the case, but you still can learn how to predict these situations and prepare emergency scenarios before looking how the team member is leaving.

Don’t be hard-hearted. People are not replaceable tools or resources. Approaching professional relationships like a relation with your car prevent you to learn. Communication is bi-directional. Don’t be like a radio, broadcasting but not receiving the feedback.

Learn and improve

Every event like this is a great chance to learn and to improve. Understand; assume mistakes in case you did some. Managers are not IronMan, with an invincible steel plate. It’s more what the free gift of feedback can bring to the development of the team. Sometimes it’s the lack of attention one got. Sometimes it’s the missing opportunity to grasp. Next time could be the type of activity some is enrolled. It’s never too late to learn something new.

Don't blame the "company". There are some humans behind. This way is just passing the guilt and refusing to accept real facts. Like the state, company does not exist by itself. People are running it and they are doing specific actions that might trigger discontentment. Passing the blame to system wont make system running better. This situation does not occur in small companies. There, people know each other and don’t use these big words.

Support the progress

Be ready to shift team members to another team. Highways, at least in bigger companies, should be interconnected. Make sure that your connection to other highways is optimum and gets also some traffic back. Make sure that the entrance is always to a good lane, to a nice highway. Build competences that are meaningful in the big picture, not only in your small ecosystem. As I said in the beginning, people spread the word and this can convey traffic to your highway. When you prepare the changes, you have two huge advantages: you control the moment when a change is done and people perceive you as partner in their journeys. Great things, both!

Communication of change

It’s natural that people leave teams. Be careful how you explain this. Don’t hide it. Don’t blame the guy who is leaving. Explain, as transparent as possible, the reasons and the context. Insist on context. If you are not an asshole, the context is important in such a change.  What is relevant for one might not be for another. When hiding the situation, people have the tendency to start making assumptions. Even when situation is not in your favor, you can turn into a positive fact by admitting a mistake and show the improvement plan.

 Trust

Trust the one who are actually leaving the team. Their route is now changing. They can even contribute from outside with opinions, lobby or just to spread the word about what great things you accomplished together.  Showing trust, you just gained more respect from people working with you. They can expect this behavior more as they are with you. People are not static; you will meet them sometimes in the future. This is another idea to bear in mind.

Every day prepare the future and work hard that the present is the future you prepared yesterday.

Read also

Team velocity [1] - the idea
Team velocity [2] - the relation between the mission of the team and its velocity
Team velocity [3] - The entry points on the highway
Team velocity [4] - The exit points from the highway

Read More...

Cele 21 de idei pentru cariera: Ideea #4 - Alegeri informate

Malcom Gladwell povesteste cazul uimitor al statuii antice refuzate de muzeul Getty din New York. The Getty Kouros. Este vorba despre o statuie cu aspect antic, un fals foarte bine realizat care a pacalit un expert in datarea materialelor. Acesta a stabilit ca e vorba despre o statuie de circa 2400 de ani, iar muzeul a platit circa 9,5 milioane $ pentru acest fals deosebit. Pe de alta parte, doi critici au intuit, pe baza experientei ca aveau de a face cu un fals, fapt dovedit mai tarziu. Materialul a fost supus unui procedeu de imbatranire pe baza de amidon din cartof, iar masuratorile expertului nu au fost cele mai relevante, el folosin un procedeu nou. 

Ei, si ce-i cu asta?

Fiecare dintre noi se afla, o data la cativa ani, in fata unei alegeri de cariera. Alegerea e mai usoara sau mai grea, in functie de varsta, momentul in care se face alegerea si ce este de ales. 

Intuitia nu functioneaza impecabil, nici macar in cazul femeilor.Exista stiinta si antrenament in spatele oricarei alegeri intuitive, asa cum a fost cazul celor doi critici de arta. Intuitia functioneaza implacabil pe baza unui set extins de experiente sau informatii. De acolo, fiecare functioneaza diferit. Intuitivii iau decizii si apoi le justifica. Rationalii le justifica si apoi iau decizii. Si unii, si altii folosesc informatia.
 

Structurarea si captarea informatiei sunt elemente cheie in a lua o decizie de cariera.

Informeaza-te. Citeste ziare. Articole ca acesta. Intelege care este piata. Daca nu intelegi, intreaba pe cineva avizat. Discuta cu diverse persoane, educate diferit si expuse mediilor diferite. 

Cu cine sa vorbesti?

1. ›Cu părinţii.
2. ›Cu fratele mai mare
3. ›Cu vărul care a ajuns bine în State
4. ›Cu unchiul de la primărie
5. ›Cu amicul tatălui tau(e foarte simpatic, să ştiţi)
6. ›Cu prietena mamei, care vine în fiecare zi la cafea
7. ›Cu oamenii de la JobShop
8. Cu fetele de la Resurse Umane.
9. Cu recruiteri si profesori. 
10. Cu profesionisti pe care ii cunosti in tren

Arata interes. Pune informatia cap la cap, din orice sursa ar veni. Daca e relevanta sau nu, poti decide dupa ce o afli.

Este la moda conceptul de Feedback 360. Informatia 360 este mult mai utila. 

Cand nu stii ce sa faci, o informatie relevant poate sa iti schimbe viata. Mi-a schimbat-o si mie. In clasa a 12-a, eram in fata unei dileme: sa aleg Facultatea de Informatica sau Facultatea de Automatica si Calculatoare. La momentul respectiv, pentru mine diferenta consta in lungimea programului de studiu. Din fericire, profesoara de informatica a pus capat suspansului, raspunzandu-mi la intrebarea: "Care e diferenta?" printr-un raspuns clar si ne-echivoc: "la calculatoare, inveti si despre hardware". A fost de ajuns pentru mine in a lua decizia care mi-a determinat viitorul. Am ales sa ma fac inginer si nu ofiter tot datorita unei discutii cu cineva implicat. 

In '98, eram in fata admiterii la Academia Tehnica Militara, cu sanse rezonabile de a deveni in vremea asta ceva sef-serviciu prin minister, la vreo chestie legata de serverele armatei. Am stat vreo saptamana in Academie si mergeam la masa impreuna cu studenti si proaspat absolventi. Intr-una din dimineti, cu doua zile inainte de examenul final, am luat micul dejun cu un absolvent din anul respectiv. Nu stiu cum il cheama, dar ii multumesc ca mi-a schimbat viata. Era absolvent pe specialitatea Transmisiuni, in traducere libera - cei care au pus bazele Orange, Vodafone in Romania, si lucra deja de circa 2 luni la o unitate din Ploiesti. Plin de speranta, l-am intrebat: "Si cam ce faci acolo?". "Numar condensatori"- a venit raspunsul necrutator, care l-a aruncat pe tata intr-o melancolie ce l-a tinut pana la confirmarea admiterii la Iasi, iar pe mine m-a aruncat in zodia ingineriei, din care cu greu ma chinui sa scap cu blogul de fata.

Deci, informeaza-te. Pune lucrurile cap la cap. Gandeste cu capul tau. Ia o decizie informata.

Read More...

[Team velocity 4] Exit points

Copyright:http://enrichmentjournal.ag.org

A key factor in designing the team according to Highway Theory.

A well designed highway has the quality that you have a smooth exit, well signaled with kilometers ahead, for an easy transition. A well designed team has the quality that there is a smooth development of the team, as well as the smooth leave of a member. There is no wonder that some team member choose to leave for  various reasons. There are sophisticated reasons behind, that are hard to grasp, as well as easy to understand ones like "My wife wants to move to another city" or "I need to change the city, my kids go to college and I want to be close to them". It's hard to cope to objective reasons, even harder to cope with subjective ones. 

Doesn't matter now. The change will happen and it's always about how smooth the transition will be. As a manager, you will be measured according to this. As a team member, you will suffer the consequences, good or worse. The art of designing a smooth exit stays at manager, the art of implementation stays in the team.

For the knowledge workers, a critical aspect is to have a comprehensive knowledge transfer. Corporations are selling their know-how and pay the employees even to distribute their know-how within the organization. This is not a coincidence. The people are the keepers of the know-how, but it cannot be only one to have the knowledge. You need small communities, little circular relationships where people learn one from another. Thus, the knowledge transfer can be done continuously, having in mind the win-win principle. Putting two great guys and one novice in the community, you can stimulate the experienced ones to work together, as well as to foster the development of the beginner.
The other principle to have in mind is that knowledge is overlapping. The knowledge is nowadays like a niche. I am the expert in X or Y. This is not fun for the team member. Sorry to disappoint you again, the professional life cycle is about 40 years. The expertise is useful for about 15 to 20 years. Afterwards, the technology will change, maybe the niche will disappear, therefore it's highly appreciated when the team offers the opportunity to slightly extend your expertise. On one hand, the manager has the famous back-up solutions. On the other one, the employee intrinsic value on the market is increased. Everyone has something to win.
The overlapping of skills is not done by accident or just based on the interest of the team members. This shall be based on skill inventory for the team and the team's replacement strategy. In both cases, it's a little bit about strategy. To have the team skill inventory you need to understand almost perfectly the needs of the business and !!! the future of the business. You need some years to build the needed skills for the knowledge workers. You need some days to loose a key person. It is highly dependent on you the impact such a change (resignation, promotion) is having on your business. We will speak more about skills inventory, how this can be transformed in a powerful tool. But I will not speak about the future of your business. This is your job to understand and to deploy a meaningful replacement strategy. Overlapping knowledge, distributing tasks in such a way that you can share the work of the guy who leaves the team could be the secret of a smooth exit point.

The most powerful team is that where people feel free to remain. This should be no coincidence. When the team members can choose at any moment to leave or stay (and THEY STAY), this should be the best motivation strategy you ever imagined. Any exit point they will encounter will be skipped.

Stay tuned for the next ideas about exit points:
Communication of changes,, trusting in the people leaving the team, preparation of the future collaboration.


Read also

Team velocity [1] - the idea
Team velocity [2] - the relation between the mission of the team and its velocity
Team velocity [3] - The entry points on the highway
Team velocity [5] - The signs

Read More...

Adapt or die

Professional life changed dramatically compared to 50 years ago. It changed even compared to 15 years ago. As I like to say, change is the only constant of our life.
One says that having a great competency in a niche it ensures you a good income and a quiet life. I am a fan of this idea. The only thing I could add is that a niche is not lasting more than a period, being that 10, 15 or 25 years. Sorry to disappoint you! You have a a professional life of about 40 to 45 years, with some good chances to continue at small scale after retirement.

Therefore, it is very likely to make some changes over the years. The changes might not be sophisticated or outside of your original education, but there will be changes.
Let's take marketing for an example. Marketing is a sound profession, with millions of practitioners all over the world. It started as we know it today in '70s and it evolved in the 45 years in various formats. According to wikipedia, it started with Relationship marketing / Relationship management and evolved continously, with at least 4 different approaches up to Social Media Marketing and all nice tricks all bloggers should know. As long social media has not been mainstream, one could live happily with the old mix of techniques. Nowadays, if you are targeting a good job you must take this news into consideration. According to a latest study by Michael Stelzner, Founder of Social Media Examiner, about 83% dintre marketers consider social media as highly important for their business.  Looking back in 2002, while I have been student at Computer Science, the biggest step forward in social media has been instant messaging via Yahoo and sharing a mood. Now this is already obsolete and Facebook is already a classical. Enough about it, I think I made my point with marketing ;-).

Let's take another example. It is called education. According to a study of US Department of Education, the number of enrolled students increased from round about 3 millions in the 50's to more than 15 millions in the early 90's. That is three times more. Even more, the ratio female vs. male changed dramatically, to supra-unitary one in the late 90's. The structure of jobs is very much different now, with lots of the jobs in manufacturing from US and western  countries shifted to BRIC or CIVETS countries. Education industry has to supply now a supplementary set of skills, some even not completely identified. In EU, there are defined programs for Lifelong Learning. According to EU official site, Launched in 2000, Grundtvig aims to provide adults with more ways to improve their knowledge and skills, facilitate their personal development and boost their employment prospects. It also helps to tackle problems associated with Europe’s ageing population.  States recognized that education provided at the age of 20 is not enough to secure a decent employment perspective.

Changes are more often and they are driven by a higher competition for resources and food. We are now 7 billions and the expectation is that this number will grow to 8.9 billion in 2050, increasing therefore by 47 per cent (study of UN). The main drivers of increase will be less developed areas. My assumption is that this will happen as the will be more available, therefore the natural increase of population will remain not penalized by diseases and starvation. Even more,
 
With a perspective of only 2 percent population increase in developed countries, a population active now significantly higher than the next generation and a long lasting crisis, the people of today will face an enormous challenge: how to cope with the change of perspective they grown with. Our parents had a rather predictable life, they retired around 58 with a nice pension and they could think about other things. In 10 to 20 years, it will become usual to retire around 65, nevertheless with a perspective of living at least 75 in average in Europe.

Adaption to new technologies, approaches and working style is the key to a successful professional life and a great work-life balance.
Plan to study each year something new.
Read news, understand the industry trends or get a career coach to guide you.
Invest some of your earnings in the personal development.
Look for a job that secures the access to new technologies or personal development programs.

Photo by Novelo

Add any other ingredient. Be prepared for changes!

Read More...

Interviu cu invingatorii - video

Articolul de duminica asta este un video cu cei care au participat cu succes la concursul de Freescale. Voi incerca interviuri similare cu castigatorii de la Hard&Soft SUCEAVA, in mai 2012.

PS: este mult mai greu sa publici un video, decat o postare scrisa. In urmatoarele 60 minute, va aparea si video-ul, de indata ce YouTube isi termina procesarea

Read More...

Programatori, suntem niste rasfatati!

[Update 17 Apr 2012] Am gasit articolul lui Joel Etheread, care sumarizeaza mai multe puncte de vedere care il sustin pe Ionel Condor.

[Update 2 Apr 2012] Dupa comentariul lui Ionel, am schimbat titlul. Mi se pare mult mai relevant acu. Si am trecut la persoana intai plural. Asa suntem noi, programatorii. In definitiv, titlul initial al blogului a fost despreprogramatori.blogspot.com

Ieri, dupa cum ati citit unii dintre voi deja, am participat la Open Agile Iasi. Unul dintre speakeri, Ionel Condor, a spus la un moment dat ca programatorii sunt rasfatati.
Corect, suntem niste rasfatati. Avem intotdeauna de ales intre 2-3 optiuni de job, suntem valorizati in companiile lor noastre, li  ni se vorbeste frumos si li ni se ofera posibilitati de dezvoltare personala. Toate bune si in regula pana aici.
Problemele pot aparea, asa cum au aparut pentru agentii imobiliari, atunci cand se opreste cresterea. Cine e pregatit sa creasca si pe vremuri in care industria nu creste? Cine poate sa se reinventeze atunci cand tehnologia in care este specialist nu se mai cauta in aceeasi masura? Cine poate sa lucreze, la 45 de ani, avand acelasi entuziasm ca si la 30?
Cumva, ma pot gandi la copiii cu parinti bogati, care au de toate in adolescenta si tinerete, iar apoi sunt nevoiti sa infrunte consecintele unui faliment. Nu toti revin la pozitia anterioara....

Read More...

Ce te face unic in ochii celorlalti

Fiecare dintre noi este recunoscut pentru ceva anume. Unii sunt faimosi pentru ca spun bancuri bune, altii pentru ca au succes la femei, altele pentru ca au barbatii la degetul mic. Stiu pe cineva care e cunoscut pentru ca are un networking eficient.

In viata profesionala, este la fel. E important sa ai un diferentiator care sa te propulseze in fata atunci cand esti in fata unei alegeri, cand cineva ar vrea sa iti ofere un job, o oportunitate de colaborare.
Am avut mai multe momente in viata mea profesionala cand am considerat ca am avut noroc. De la o vreme, am inceput sa cred ca norocul a fost ajutat de anumite caracteristic personale. Fiecare dintre cei care citesc articolul acesta poate sa gaseasca in experienta personala o situatie in care a avut de castigat sau de pierdut in mod aproape inexplicabil. Parerea mea este ca majoritatea acestor situatiii au fost hotarate de efectul personal, cel care scoate un om din multime, care face diferenta in momente hotaratoare.

Am citit de curand un articol pe Harvard Business Review care sugereaza ca nu are rost sa te concentrezi pe imbunatatirea aspectelor in care nu excelezi, ci mai degraba sa lucrezi la ceea ce ai deja bun sau foarte bun. Intr-o lume in continua transforamare ("adapt or die"), cei care au una sau mai multe competente la care sunt in fata majoritatii, vor gasi nisa care sa ii plateasca. O marca personala aduce cu sine o piata personala. Intrebarea care trebuie pusa in acest context este "Piata personala are destui clienti platitori care sa imi asigure nevoile?". Daca raspunsul la aceasta din urma intrebare este afirmativ, atunci veniturile vor fi probabil multumitoare, iar satisfactia personala rezonabila.

Ce se intampla cand se schimba cerintele pietei? In aceste momente, marca personala nu este de ajuns. Structura cererii se schimba, poate fi cazul in care nisa ta devine mainstream, iar tu devii un star. Sau. cazul opus, cererea se apropie de zero, iar tu trebuie sa te reprofilezi rapid.
Un lucru pe care l-as recomanda oricui este sa fie atent la cerintele pietei si sa urmareasca persoane cu un pic de viziune. Daca ar fi sa dau un exemplu, ar fi blogul Balonului Imobiliar. Aici au fost postate pareri despre o posibila criza, ce probleme incumba o crestere accelerata a unui sector si asa mai departe. Daca as fi fost agent imobiliar, as fi urmarit cu atentie ce poate urma si mi-as fi pus ceva bani deoparte. In plus, as fi incercat sa inteleg care ar fi competentele cerute pentru urmatoarea perioada si m-as fi specializat (spun asta cu mintea de acum) pe gasirea de chiriasi in loc de vanzarea de terenuri. Marca mea personala ar fi suferit un pic de schimbare in competente, dar as fi fost cunoscut mai apoi ca un tip usor adaptabil la situatii dificile.

Deci, pentru a fi cautat, e util sa fii perceput drept unic.
Scrie care sunt cele 3 lucruri pe care crezi ca le apreciaza ceilalti la tine. Mai apoi, incearca sa discuti cu 2-3 persoane de incredere despre presupunerile tale. Daca acestea se confirma, mergi mai departe si verifica acestea cu cel putin 3-4 persoane care nu te cunosc foarte bine. Mai departe, daca obtii si alte confirmari, lucreaza pe subiectele respective.
In schimb, daca ceea ce presupui tu este diferit de felul in care esti perceput, pregateste-te sa investighezi mai in detaliu ce se intampla. Despre asta, intr-o alta duminica.

Read More...

A short overview of the Romanian market for software development

Software engineering in Romania. A strong market, steadily growing. Some big players giving the trends and high pressure from Western Europe to "steal" some good professional.
I don't have exact figures, but I expect that the overall picture is not very far away from reality.

Copyright:http://www.el3mentsofwellness.com

Overall potential of market

There are like 10 universities which can train software developers with an adequate quality of know-how.
The average number of graduates is somewhere about 200.
Multiplied with about 15 years, you have about 30000 graduates with relevant degrees. Out of these, let's take out about 15% which went in sales, teaching or simply dropped out the careers in IT and we can consider about 25.0000 graduates who are relevant for the market. Add to this 5 to 10 thousands coming from other specialties or older engineers and we are speaking about 35.000 engineers currently in Romania.
I repeat, this is a rough estimation.

Copyright: technologyinventory.tumblr.com

Main technologies

There are a few main trends followed in Romania. Main one is development of enterprise applications for large companies. These are mainly ERP or similar applications and have been the main trigger for growing the software development market in the late 90's and early 2000's. The reason for starting with this was that the costs of development were reasonable low and distance short enough to compete with India or similar locations. A few thousands developers, using Java, C++, some scripting are the basis for this branch.
Some international companies established their local branches in Romania around 2000. Some of them went in database related development (e.g. Oracle, Mind), some in embedded and telecom (Alcatel, Siemens VDO-now Continental, Motorola - now Freescale, later Infineon, Continental, Microchip, Autoliv, Hella, IXIA, recently Intel), some in development centers based on acquisitions (see Adobe Romania, Amazon Romania), others in customer centers (like HP, Microsoft, IBM, Oracle again). Nevertheless, there are some companies which are running their business with a smaller number of employees, based on niches, like Route66, Oce and others. These are not trend setters for the market, but they increase, from time to time, the payment on local markets. Last, but not least, there is a fairly decent market for antivirus, based on Bitdefender, RAV, than
new established branches of AVG, Comodo, which employ a significant number of developers and are pretty successful on the global market. Bitdefender is a trend setter
Besides the companies which develop their own products, there are the so-called near-shore development offices, which supply the right cost for the external services from Western Europe and US.
The most famous are IP Devel (meanwhile bought by Addecco and afterwards Enea), ITC Networks (they were quite successful with contract for Nortel), Pentalog, Endava, Arobs. They have a wide range of activities, from Java, C++ to C# and embedded. These companies usually have great networking in universities and local market and they can employ quickly a significant number of developers. Nevertheless, it seems that they are also able to pay a little extra compared to market median. Business as usual ;)
One special niche is verification and validation for chip designs, with a few players located mostly in Bucharest and Iasi. Iasi has a long history in chip verification and validation, based on collaboration with some Israelian businessmen.


Fluctuation

The dynamics of the workforce is quite high and the stability of employees is below the European average. The fluctuation has been reduced in the last 3 years, after the crisis. Anyway, this is not comparable in any terms with Indian market. The average period for stability in a job I consider to be 3-4 years, which is anyway acceptable for any cycle of development.

The engineers are looking more and more to their development path and it is less likely to grab a limited time contract than an internal position. This trend became more evident after 2009. Nevertheless, there are persons who appreciate an excellent wage and disregard the rest of environment. They are usually in the first 5 years of their career
The pressure on the market is quite high and coming from three or four direction.

First interesting and objective thing is that the history of software engineering in large scale is starting somewhere after '95. Nowadays, there are very few of the starters, mainly due to emigration reasons. The are a 3 waves of emigration: before 2000,  2003-2004 and 2010 onwards. Crisis pushed some of them to emigrate, as well as the political system. Romania has reasonable number of graduates in technical fields, but this is not covering immediate the leavings due to missing experience of the fresh graduates. Having the work permit issue easily to be solved by being part of EU, Romania quickly become a preferred market for agencies in Western Europe. They can place good candidates for the jobs available in Germany, UK, Netherlands, Belgium, Ireland, France. Romanians speak good English and/or French, sometimes even German.

Another pressure is given by locating offices of foreign companies in Romania. Last example is Intel, who placed a local branch of their Software and Services Group. As always, they needed experienced developers to start activities and therefore recruited from competition. You can find software developers with relevant 10+ yrs experience only in the big cities: Bucuresti, Timisoara, Iasi, Cluj. There is the second wave of cities, with good technical universities, where there are less engineers, but good potential:  Craiova, Oradea, Sibiu, Suceava, Targu Mures. So, the number of experienced engineers is high, but not high enough for the potential contracts to be covered.

Third point of pressure is coming from existing business who grow due to crisis. There are many companies who extend their operations in Romania to match the cost pressure they have in their home market. Having a location somewhere nearby their major hub of development, it is easier to decrease development costs by mixing the teams. It is actually what Pentalog is proposing as an external contractor: local + low cost = right cost. This proximity advantage is valid also for other industries. See this article.

The last fact which somehow influencing is that studying abroad has become a trend. Having a master or a scholarship in Western Europe is very accessible and lots of good students are following this opportunity. Some of them return in Romania, some stay in the countries they studied.

Competitive advantages of Romanian market

I will just list now, what I see as competitive advantages for the moment. More about each of them in other posts.
1. There are enough competencies to start about any business in Romania, from customer centers to development hubs. IBM, as well as Intel, were able to start businesses in Romania during 2011.
2. There are enough universities to generate a reasonable number of engineers to match the market increase.
3. The mobility of the developers is high and they are willing to relocate from one city to another.
4. Romania is a market of 20 millions inhabitants, which can ensure the right size of the employment market.
5. Romanians speak fairly good foreign languages and they are easily adaptable to foreign cultures.
6. The workers from Eastern Europe could be attracted to run local offices.
7. The timezone is matching with all Western Europe business hours and big cities from Europe can be accessed within the same day for business meetings.

That's it for the moment. I am looking forward for opinions related to my short analysis. This is generated from my personal experience, articles from local newspapers, analysis of jobs available on Romanian sites and LinkedIn and other information from the market.

More about where to start an office in Romania, how to establish a decent hiring plan and more on the market trends, in later articles, published on www.CarteNoua.com

Read More...

Doua tabere sau o echipa?

[ARTICOLUL DE DUMINICA]


E de acum un truism faptul ca "seful" si "subordonatul" se plaseaza psihic in tabere opuse. E mult de povestit despre cauzele acestei confruntari perpetue si nu e timpul, nici locul sa aprofundez respectivele cauze.
Dar as vrea sa scriu despre consecinte si alternative la aceasta stare de fapt. Exista efecte vizibile si altele mai putin vizibile, dar ambele categorii fac viata noastra mai complicata.

De exemplu, cel mai vizibil efect este lipsa de incredere in seful direct, respectiv in cel care iti raporteaza. In momentul in care nu am incredere in seful meu, imi voi petrece o multime de ore analizand deciziile lui, construind alternative si sunt mai putin concentrat la obiectivul meu. Sa nu ma intelegeti gresit, unul dintre principiile mele este "challenge everything", drept pentru care eu cred ca seful nu are dreptate pentru ca este sef. Doar ca e bine sa aiba de cele mai multe ori dreptate, altfel sa vina altul in locul lui. Prin urmare, daca alegerea persoanei in functia respectiva este potrivita, imi place sa am incredere in deciziile lui si sa ma pot concentra pe bucatica mea de treaba. In sens invers, imi place sa am incredere in cei din echipa mea. Imi place sa le spun ce avem de facut si sa stiu ca lucrurile se vor face asa cum am stabilit impreuna. Imi place sa stiu ca cei care sunt in echipa fac cea mai buna treaba de care sunt in stare si nu trebuie controlati pentru a obtine rezultatul asta. Daca nu exista incredere, seful se ocupa cu controlul in loc sa se ocupe cu deciziile. Se ocupa cu verificarea muncii, in loc sa isi faca treaba lui. Si asa mai departe...

Pasul urmator, mai putin vizibil, dar mai distructiv, este implementarea teoriei conspiratiei. Obiectivul sefului este sa ne sape initiativele, sa nu ne dea ce ni se cuvin si sa ne plateasca cat mai prost. Or fi si din astia, dar atunci mai bine schimbati locul de munca. Toate cele scrise mai sus, ca si consecinte se impletesc cu lipsa de implicare in ceea ce este de facut zi de zi, lucru care scade dramatic productivitatea angajatilor. Din moment ce seful are ca obiectiv sa ma șunteze,  eu de ce m-aș agita prea mult?

In alta situatie, lipsa de incredere in sef da nastere comportamentului de tip daca eram eu in locul lui sau al ei... Oricare ar fi decizia sau planul de implementat, nu are efectul scontat. Fiecare pas este supra-analizat si implementarea lasa de dorit, ca oricum idiotul habar nu are ce e facut. Aș putea să continui, cred ca vă inchipuiți cam ce mai urmează. E interesant să observ că există diferențe majore de comportament când unii dintre aceste persoane sunt promovate într-un rol similar.


In schimb, am observat ca noile paradigme de management - determinate de viteza de schimbare a pietelor si a cresterii numarului lucratorilor de tip knowledge-worker (conform lui Peter Drucker) -spre crearea unei singure tabere. Eu cred ca sunt cateva motive simple care întăresc această tendință. Primul este că oamenii educati își pun mai multe intrebări si răspund mai greu la strategii de tip pentru că așa am zis eu. Ei isi doresc să participe la decizii, să fie intrebați care e părerea lor in legătură cu schimbările majore din viața companiei si a echipei din care fac parte. Pe de altă parte, companiile au nevoie ca angajatii să ia decizii pe care să și le asume mai apoi. Aprobările pe subiecte majore sunt importante, dar pe subiecte de zi cu zi aprobările șefului incurcă organizația. Specialiștii tehnici trebuie sa ia decizii de implementare pe care cei din vânzări nu are rost sa le verifice.

Organizațiile se aplatizează din acelasi motiv, pentru a creste eficienta. Prin urmare, responsabilitatile se impart mai multora.
Rolul sefului nu mai este de a conduce, in acceptiunea clasică, ci mai degrabă de a facilita progresul echipei. Robert K. Greenleaf a descris tipul acesta de management ca Servant Leader, bazat pe ideea ca A good leader must first be a good servant (un lider bun trebuie mai intai sa fie un servitor bun). Si asta pentru că o asemenea poziţie este importantă pentru ceea ce produce pentru alţii, nu doar pentru a da ordine si a fi autoritar. Gândind in modul acesta, e mult mai uşor să se unească cele 2 tabere, iar diferenţele de concept se aplatizează. Larry Spears enumera caracteristicile principale ale unui asemenea tip de leadership: capacitatea de a asculta, empatie, puterea de a vindeca relatii, probleme etc., constientizare, persuasiune, conceptualizare, viziune, constientizare, sustinere pentru ceilalti, angajament personal pentru a-i forma pe cei din jur si o dorinta naturală de a crea o comunitate in jurul său.

In software e foarte la modă să fii agile. Să împlinești nevoile clientului cât mai ușor, sa lucrezi in echipă si să iți asumi responsabilităti pentru client si pentru organizație.modele participative. Rolul de SCRUM master nu mai este sinonim cu cel de project manager, dată fiind teoria pe care se bazează acest concept. Oamenii isi aleg ce taskuri pot să facă, discută impreuna despre cum se poate ajunge la termenul si continutul de livrare, iar SCRUM masterul este cel care are rolul de a elimina obstacolele.
Alegerile oamenilor din echipe devin alegeri informate. In momentul in care există un angajament natural (in engleză, genuine commitment ) pentru a obtine succes in echipă, seful si subordonatii nu se mai agata de titluri, ci lucrează impreună. Conflictele sunt constructive, pe idei punctuale si nu generează consum nervos inutil.

Una dintre ideile vehiculate tot mai mult in anii din urmă este conceptul "manager as a coach".Managerul facilitează constientizarea, identificarea alternativelor si alegerea actiunilor, nu isi asuma decizia pentru orice pas si sustine subordonatul in dezvoltarea personală.

In final, diferenţa dintre un lider si un manager nu e majoră, dar se concretizează in cati colegi ar urma managerul atunci cand functia formală ar dispărea.


Surse pentru imagini: http://www.triplepundit.com, http://blog.commlabindia.com/

Read More...

11 intrebari pentru alegerea meseriei

[ARTICOLUL de DUMINICA]

McKinsey a publicat un articol despre neadaptarea lucratorilor la piata muncii.Il puteti citi aici
 Ideea de baza pe care o publica ei si o resimt eu (ma simt important cand rezonez cu cate o idee globala) este ca in orice recesiune apar joburi care nu se pot ocupa din lipsa calificarilor. Pe de alta parte, exista milioane de someri care nu isi pot gasi un job care sa le asigure existenta.
Trecem de la o secolul vitezei la secolul informatiei. De la Mass Production, la Mass Customization.
Prioritatile si  cererile de la un job se schimba in mod constant. E necesara experienta, in aceeasi masura in care e necesara adaptabilitatea.

Voi lista mai jos cateva intrebari utile pentru a va alege o meserie. Inteleg prin meserie un tip de ocupatie pe care sunteti gata sa il faceti macar 10 ani.

 1. Vreau sa raman in zona in care m-am nascut?
 2. Imi place sa invat?
 3. Am un vis pe care sa il implinesc?
 4. Am un model in viata? (Englezii il numesc role model)
 5. Vreau sa am independenta a deciziilor?
 6. Imi plac mult banii?
 7. Exista joburi destule in domeniul pe care mi l-am ales?
 8.Vreau notorietate?
 9. Am vreun prieten/cunostinta/ruda care sa imi explice cum e, de fapt, ce imi doresc eu?
10. Dau vina pe stat, de obicei, atunci cand nu merge ceva?
11. Cu ce esti diferit de ceilalti?

In martie-aprilie 2012, voi incepe o serie de prelegeri publice si gratuite pe aceeasi tema: alegerea unei meserii, obtinerea unui job relevant. In 2 saptamani voi anunta prima locatie si data prelegerii. Ramaneti pe aproape!

Read More...

Team velocity [3] - the entry points

Teams are for the members what are highways for the cars. It makes no sense to have highways unless there are cars to use it. There are different types of cars, different age and different journeys to take on the highway. There are as well different types of human beings, with different skills and interests, they have a huge range of interests and career perspectives.

I am speaking now about entry points and exit points. When designing a team, a manager should consider, besides others, two main aspects : how to integrate a new team member and how to cope with the leave of an experienced one. This things are critical in order to cope well with the change.

I will call entry points the way a new team member is introduced in the team. There are a few things to consider in order to enable the team member to act.
First, you need to choose a profile compatible with the values of the team. A little chemistry has to exist in order to have good start. Team members have to share the values and, ideally, to find common interests. The professional interactions are easier when people like each other, discuss about subject they are interested outside of business hours. Sharing same values makes less probable to have conflicts based on principles and the organizational culture is better adopted.
Having compatibility ensured, the manager should take care that the introduction is as smooth and fast as possible. The initial training phase has to be careful planned, disseminating the right amount of information, in a professional manner. No matter the seniority, there are information that has to be digested, methods to be adopted. Also, there is a good practice to increase gradually the complexity of the tasks. Assigning very complex tasks, from day 1, makes the saying "swim or die" really concrete and one might loose valuable team members that simply don't cope well with such environment. People do need success stories to be motivated and enjoy their time when do not need to overcome an initial failure.

Smooth interactions between team members improve performance. This is another important topic to consider when introducing a new team member. You should facilitate interactions: organize team meetings, some lunch or dinner together. Moderate dialogues, be there for the newbies and your effort will be rewarded soon.

Last , but not least, keep things in order. Good habits are to be shared. Information is replicable by anyone in the team and discipline is a value that should be shared by every team.

A good entry point on the highway ensures that you can speed up without other constraint than the power of the engine. A good entry point in a team ensures that each team member can live his career up to his maximum potential.



Read also:
                 Team velocity [1] - the idea
                 Team velocity [2] - the relation between the mission of the team and its velocity

Read More...