Despre matematica, ineptie si inadaptare

Pe Marian Stas l-am cunoscut in liceu, ca poet cu educatie de academie militara si calculatoare, care a scris un poem interesant. Venise la Cimpulung, la liceul militar si ne-a vorbit la cenaclul liceului, condus la vremea respectiva de prof. Ciprian Baiu. Folosise un cuvant grecesc, care insemna inscriptie pe o scoica, pe care nu il mai tin minte prea mult, dar mi-a marcat dorinta de a scrie poezii. In fine, un contact cu totul diferit de formarea lui de inginer militar. I-am intalnit numele cu un an sau doi in urma, legat de o initiativa super generoasa, Scoala pe bune, si de niste initiative legate de mentorat.
Azi, citind titlurile din Adevarul, mi-a atras atentia un titlu tare, despre ineptia elevilor care se vor transforma in adultii inepti de maine. Articolul lui Marian Stas, despre raul letal al neintelegerii matematicii de baza. Si mi s-a aprins beculetul. Am discutat de multe ori cu prietenii despre frenezia sistemului nostru de invatamant care produce absolventi de examene si nu oameni pregatiti sa invete. O sa amintesc despre unii dintre colegii mei care vor sa aplice retete, cu rezultate imediate si cer aceste retete in mod imperativ. Si spun clar ca marea problema a societatii noastre este ca isi ascunde neputinta in fata sistemului educativ prin preamarirea olimpicilor care ne fac cinste. Cacat! Isi fac cinste lor si profesorilor care ii pregatesc. Ce legatura am eu din Iasi cu olimpicul din Constanta care si-a omorat adolescenta cu probleme la chimie? NICI UNA!
Sa revin la subiectul sistemului de invatamant care produce pentru examene: doar 50% dintre elevi au reusit sa ia 5 la simularea de examen pentru capacitate. De ce? Indraznesc un raspuns: pentru ca nimeni nu a spus stop adaugarii de subiecte in arhitectura curiculara de dupa revolutie, pentru ca parintii sunt atenti la urmatorul examen, nu la ce vor face copiii mai tarzium si nu in ultimul rand pentru ca profesorii sunt extrem de prost platiti, la fel ca si medicii. In consecinta, nu exista o directie in sistemul de invatamant, doar ceva profesori care streseaza copiii sa castige concursuri, sa invete inca 1000 de topicuri si care isi ingroasa portofoliul cerut de minister.
Ce va urma? O caruta de emisiuni la TV, nici o strategie, un ministru care e in minister de 20 de ani si nu a facut nimic si nici un program pentru life-long-learning, prioritatea tuturor tarilor dezvoltate, care au inteles ca nu poti sa scoti un om la pensie dupa 43-45 de ani de la absolvirea scolii initiale, fara programe de studiu aditionale.

A, si sa nu uit, calculele matematice sunt la baza altor stiinte si a unor cariere bune. Nu e vorba de integrale si alte cele, macar de aproximari, adunari si inmultiri. Am scris aici despre asta, a  mai scris si Marian Stas, faceti-va si voi o parere.

Read More...

Colaborare. Cel mai greu cuvant in Romania

Sunt multe proverbe in Romania care arata lipsa de colaborare. Sa moara si capra vecinului  e al' mai al dracului. Numai ca tragedia nu e in proverbe, ci in lipsa situatiilor care sa arate colaborare. Uniti, salvam pare a fi singura initiativa civica, in ultimii 20 de ani, in care se poate vedea putina colaborare, afectata, bineinteles, de critici, ignorata si banuita de interese ascunse. Or fi si alea, dar sunt sigur ca majoritatea celor care au iesit pe strada si-au aparat un interes non-financiar, fara legatura cu vise de marire, poate mai mult impinsi in strada de naivitate si utopie.
Bineinteles ca subiectul zilei este accidentul aviatic din Muntii Apuseni. Cea mai tragica concluzie a intregului eveniment este acuta lipsa de colaborare si absenta liderilor. Tolontan scrie grozav despre felul in care a lipsit colaborarea in desfasurarea actiunilor de salvare. (De asta el scrie la Gazeta, iar eu la carte noua). Sa ma explic: intr-o tara de cel putin 5 milioane de locuitori se tot inventeaza institutii. Intr-una de 20 de milioane, se inventeaza non-stop institutii, dupa principiul cum papam banii si dam afara pe aia de dinainte. Fireste, cum ar spune Nastase, nu poti sa te incurci in legi. Le ocolesti sau le folosesti pentru un scop egoist.
Bun asa, dictionarul de antonime sigur consemneaza ca egoismul este cumva antagonic cu colaborarea. Sa coboram pe firul apei in jos, sa vedem de unde se trage chestia asta, ca in cartile de istorie am citit ca romanii au fost un popor primitor, ospitalier, nu au purtat razboaie de cucerire (cred ca nu prea am avut coae, frate!, ori vreun lider adevarat. Sa nu uitam, Stefan cel Mare s-a descurcat grozav la negociere si fuga dupa cate-o biruinta. Se grabea sa cladeasca inca o biserica!?  Noroc de alea ca putem sa ne laudam ca avem obiective turistice). Deci la subiectul colaborare am gasit mai rar cate un exemplu. Oameni exemplari, desigur, dar cele mai interesante progrese de tara le-am cunoscut cu domnitori straini. Adicatelea, cu antrenori de import. Bogdan, cu descalecatul unguresc in Moldova, Cantemir - educat grozav la Stambul, Nicolae Mavrocordat - ceva hipster fanariot care si-a pus in cap sa creasca calitatea vietii in Tara Romaneasca si, cap-de-lista, regele Carol I.
Ce se intampla de nu putem colabora, cat sa putem sa concretizam diversele avantaje?
Prima ipoteza este lipsa valorilor colective. Sunt putine lucruri in care credem cu totii, in afara de Antena 3 si armata. Ca in biserica nu prea credem, daca e sa ne uitam cati oameni intra duminica dimineata in ele. La o intrebare rapida, mai mult de 85% dintre romani sunt ortodocsi. La fel, cred ca mai putin de 8.5% dintre romani se duc, de fapt, la biserica. Comparatia (in ceea ce priveste participarea in comunitatea religioasa) cu cultele neo-protestante lasa biserica ortodoxa in ofsaid, in buna parte pentru ca cei care participa la biserica, dintre cei declarati ca ortodocsi practicanti, sunt atat de putini si neorganizati, incat Preafericitul Daniel a ajuns un manager destoinic cand a pus putina ordine in felul in care actioneaza biserica.
Nu avem valori colective nici cand reactionam fata de un anume abuz, caz la limita moralitatii. Nici cand ne uitam la stiri de scandal si nici macar atunci cand nu spunem nimic primarului care nu face nimic.Felul in care ne platim impozitele si taxele catre stat este prin angajator. Astfel, nu constientizam care e pretul serviciilor publice pe care le platim. Acum, statul obliga angajatorul sa colecteze diverse taxe si impozite in loc sa primiti banii in cont si sa varsati la bugetul de stat banii respectivi. Ia sa vedeti cum incepe masa de votanti constiinciosi sa carcoteasca daca din cei 1500 de lei cat ar primi in cont, 600 ar trebui sa plece la stat. Asta in fiecare luna, cand ei sunt pe sponci cu monetarul personal. Cati ati discutat cu angajatorul salariul brut si cati ati zis ca eu vreau x lei in mana, restul nu ma intereseaza? Daca ati face asta, ati semna (fie si digital) ordine de plata catre stat, ati intreba ce se intampla cu banii vostri. Asa, ii percepeti ca niste formalitati, fara legatura cu performanta voastra si costurile muncii.
Sa trecem mai departe, ce altceva o mai fi?
O mai fi si educatia, zic unii. Educatia romaneasca, cea care obtine rezultate la olimpiade internationale si cautioneaza lipsa de performanta in medie, este o educatie centrata pe examene. Profesori, parinti, copii intra in modul tre' sa iau examenul imediat ce copiii pot forma cateva propozitii. Nu cred ca va mira cand parintii se lauda cu performantele odraslei, care e primul undeva... Profesorii servesc aceasta cerere de performanta la examene cu metode de a lua note mari. Industria meditatiilor, a spagilor, prospera din dorinta romanilor de a le oferi copiiilor o sansa in viata. Asta se traduce doar intr-o diploma plus o disperare acuta dupa ce au platit 3 ani de taxe la Facultatea de Economie si Administrare afacerilor. Rezultatul celor 3 ani de studii se concretizeaza intr-un job de vinzatoare la mall, pardon - asistent de vanzari. Cel mai probabil pe circa 200 de EUR si fara weekenduri libere. Nu ne batem capul sa cream competente in capusorul ala mic,

• sa le explicam ca matematica si calculul mintal au aplicabilitate in inginerie, management, organizarea propriei gospodarii; 
• ca la limba romana comentariile literare nu se invata pe de rost, ci ii invata sa isi spuna parerea mai tarziu despre diverse subiecte, sa posteze citet pe facebook ori Whatsapp, sa ii explice dipotatului ca e cu vaca fara sa il injure direct
• ca educatia fizica nu se face cu scutire, fiindca la 40 de ani vor avea peste 100 de kile, obezitate si boli cardiovasculare
• ca la lucru manual se fac lucrarile de catre copii, mai ales ca sa poata sa fie indemanatici in joburile de mai tarziu ori acasa, la hobbiurile cu care isi echilibreaza viata.

Parinti si profesori deopotriva, ne luptam sa fie primii in clasa, scoala etc. si uitam ca trebuie sa lucreze impreuna cu altii pentru a obtine rezultate. Sporturile de echipa decad tot mai mult, proiecte scolare care sa stimuleze lucrul impreuna apar mai rar, in facultate vad tot mai multe proiecte facute individual, compilate de pe internet. Romania, te iubesc! a avut o serie de emisiuni despre diferentele intre Romania si alte state care obtin in mod constant locuri in top10 educational. Acolo sunt stimulate colaborarea si se masoara mult mai tarziu performanta, cand inteleg si copiii criteriile din spate. La noi, comparatie din prima si colaborare mai incolo. Clasamente, note, presiune pe copii inteligenti pentru a intra la liceele bune sau a sfarsi intr-un liceu cu sanse mici de a intra la o facultate buna.
Iaca pozna, ca nu suntem obisnuiti nici sa fim solidari. Nu ne implicam mai departe de un like sau un SMS cu taxa trimis la un numar publicat la televizor. Initiativele si comunitatile respecta principul 0,1 - 0,9 - 99. Adica, 0 zecime de procent face ceva, restul pana la unu la suta ii mai ajuta, iar ceilalti stau pe margine si gasesc problemele. Nu ne adunam sa punem presiune pe politicieni, sa nu mai fure, sa nu mai minta asa de grav. Nu ne gasim liderii. Paradoxul ca unul dintre cei mai buni lideri dupa 89 a fost inghitit de lacomia si egocentrism (ma refer la Adrian Nastase), altul care a capacitat masele si le-a indreptat intr-o directie anume a uitat sa asculte si a inceput sa ii placa puterea prea mult (Basescu, da), Iliescu a condus pentru el si nu pentru altii, iar lideri tineri, cu impact politic nu prea apar. Politicieni, ca politicieni, dar nu exista - si e grav!, liderii aia mici, care sa fie recunoscuti intr-una din miile de institutii publice, sa fie urmati de oameni si sa schimbe in mod pozitiv lucrurile. Aia care sa isi asume responsabilitatea de a schimba lucrurile inainte de tragedii si nu dupa, care sa aiba mintea limpede in situatii de criza si sa se impuna chiar in lipsa unor proceduri. Ei, din aia sunt putini! Si liderii nu sunt sefi, care sa strige la colegi, ci sunt cei care pot facilita colaborarea, stimula munca si duce lucrurile la bun sfarsit fara masuri punitive.
Eu atat am avut de spus saptamana asta. Mi-a luat 5 zile sa termin articolul si inca simt emotie in el mai mult decat structura. Voi ce parere aveti? De ce nu colaboram si ne tot dam la picioare?

Read More...

bOOkaholic punct ro (Depedenta de carti se trateaza cu carti)

[Ca multe alte introduceri] tocmai ce am intrat pe bookaholic.ro. Un site fresh, cu cronici literare, nu comentarii, cum erati obisnuiti de profu' de romana, cu informatii despre literatura romana si cea internationala. Mie imi place, tocmai am descoperit un suvoi de informatii care sunt o alternativa la recenziile de pe site-urile gen elefant, carturesti, ale editurilor publica si curtea veche, cu care eram obisnuit.

http://bookaholic.ro/care-e-cea-mai-buna-carte-scrisa-de-un-autor-roman-aparuta-in-2013-voteaza.html

Deci, cu grabire intrati pe site, ridicati audienta si votati in sondajul care iincearca să afle care au fost cele mai bune/popuare cărți scrise de autori români anul trecut.

Să voteze cât mai multă lume și să vedem exact care e pulsul literaturii române acum.
Mulțumim frumos!

CARTE NOUA recomanda!

Read More...

De ce am ales sa raman in Romania

Azi e 1 decembrie. Si e o zi buna pentru a enumera de ce am ramas in Romania. Am citit de curand un studiu care arata ca pentru un programator e destul de bine sa ramana in Romania, daca e vorba sa compari cat poti sa cumperi cu salariul respectiv si ce avantaje poti primi cu aceeasi bani. [Linkul catre studiu nu prea merge, dar puteti citi aici si aici referinte]

Sigur, nu e vorba de o comparatie 1 la 1 cu Statele Unite, nici macar cu Germania, dar e destul de aproape de Italia. Am facut conexiunea cu ceva informatii pe care le-am primit in discutii private cu persoane care au lucrat/lucreaza in Italia, Franta pe joburi de programatori si studiul mi s-a parut relevant. Si mi-a aprins un beculet. Sa listez motivele care m-au determinat sa raman in tara, in loc sa imi urmez traseul initial, care prevedea un job in Irlanda sau UK.

imagine preluata de pe SorinDrache.ro

Si iata ce a iesit. Adaugati si voi...

- pentru ca raportul venituri/beneficii nu e rau. Arunca un ochi pe statistica, discuta cu cei deja plecati si fa un calcul sincer. [Update, merci Sandu, George!]
- pentru ca am un statut social bun si am avut intotdeauna o imagine a jobului mai buna decat parintii mei care au lucrat 30 de ani deja. Stiu, in Romania e un miraj sa fii programator si nu e mare chestie sa fii invatator sau functionar, dar asta nu se va schimba curand.
- pentru ca Romania creste in mod constant la capitolul software. Salariile cresc mai repede decat in orice alta ramura a industriei si exista o efervescenta care ma face sa cred ca poate s-or hotari mai multi sa isi faca produsul lor software.
- pentru ca as vrea sa trimit policitienii afara, nu sa ma trimita ei pe mine. M-am plictisit de discursul mioritic cu "asta e, nu avem ce face". Iar la apus de soare, sa nu mi-l omoare pe cioban. Ci sa il cheme pe Chuck Norris sa schimbe Miorita.
- pentru ca mi-e mai usor sa raman in tara decat muncitorilor in constructii. Jur!
- pentru ca biroul meu e intr-o cladire noua si aproape similara cu cele din Anglia si Germania.
- pentru ca practicile de management in Romania pot fi la fel sau mai bune decat in Europa de Vest
- pentru ca nu as fi putut sa ma angajez la Google ori Facebook
- pentru ca Intel e o companie misto, dar acum are birouri la Bucuresti. Acum 7 ani, aveau doar in Shannon.
- pentru ca simt nevoia sa ma implic mai mult/mai multe decat intr-o negociere de salariu
- pentru ca nu am vrut sa fiu un ausslander.
- pentru ca doar eu as fi castigat suficient in strainatate, nu si sotia mea. Suficient pentru a imi face vacantele in locuri mai deosebite decat Turcia sau Bulgaria, suficient pentru o educatie buna si o casa faina
- pentru ca e mai greu sa intri pe joburi de responsabilitate mare pe o piata plina
- pentru ca o gaina, un tuns sau o bucata de teren sunt mai ieftine in Romania
- pentru ca in orasele mari infrastructura e decenta, nu e perfecta. Totusi poti sa te muti in suburbii, sa iti faci o casa, sa duci copiii la licee bunicele (de unde sa plece la studii in Anglia), sa ajungi la unele spitale bunicele si asa mai departe. Stiu ca la Falticeni e mai naspa ca la Iasi, dar programatorii nu prea traiesc la Falticeni, Tirgu Jiu, Bistrita sau Medgidia.
- pentru ca e mai probabil ca sa imi permit sa trimit copiii la studii in Anglia muncind in Romania, decat sa mearga ei la studii urmand calea batatorita acolo
- pentru ca nu sunt medic si nici nevasta-mea nu e
- pentru ca ma emotionez cand aud "Canta cucu'n Bucovina"
- pentru ca nu mi-as fi permis obiceiuri de consum mai complicate in Irlanda sau Germania decat in Romania
- pentru ca prietenii mei care traiesc in vestul Europei nu mi-au dat indeajuns de multe exemple ca e mult mai bine. Sigur, nici unul nu o duce rau, sa nu ii plang.
- pentru ca nu mi-as fi permis o casa mai buna in afara.
- pentru ca am calatorit destul inainte sa ma hotarasc sa raman
- pentru ca nu am putut sa ma hotarasc sa plec.


Mai sunt motive sa ramai in Romania?

Read More...

Trei idei pentru adulti / De folosit pentru o cariera simpla, de succes

1. Trebuie sa stii ce vrei
2. Trebuie sa stii unde se gaseste ceea ce vrei
3. Trebuie sa stii ce iti lipseste azi din ceea ce vrei.

Daca stii ce vrei, ai o sansa in plus sa recunosti daca esti acolo unde vrei sa ajungi sau nu.
Daca nu stii care firma, companie, antreprenor ofera ceea ce vrei tu, vei pierde vreme pretioasa lucrand pentru altii.
Iar daca nu stii unde te afli, nu vei putea lua decizia incotro sa avansezi.

SUCCES!

Read More...

11 motive la care sa te gandesti cand nu reusesti sa fii angajat

Mark O'Toole este savuros in felul in care explica de ce nu trec absolventii de filtrele primei angajari.

Eu am tinut minte ca un CV care e mai lung decat al unui care se pregateste de pensie, greselile elementare de gramatica si lipsa unei motivatii corespunzatoare pentru acel job.
Si am uitat de partea cu lipsa conturilor de social media. Omul vine din publicitate si la el e obligatoriu.

Congratulations Graduate! Eleven Reasons Why I Will Never Hire You. from Mark O'Toole

Read More...

De alegeri. Ce-o fi, o fi, ca la Scufita Rosie

[Postare ar fi trebuit sa se numeasca "Inainte de alegeri", dar m-am luat cu altele si nu am reusit sa brodez un articol pana duminica, de dimineata.]

Imagine preluata de la qmagazine.ro

Cu alegerile astea, imi vine in minte un banc porcos cu Scufita Rosie. Internetul suporta multe, asa ca il reproduc partial, ca la un matinal de radio unde pot asculta copiii. Scufita Rosie mergea prin padure, spre bunica ei. La un moment dat, ajunge intr-o poiana cu ciupercute si se apuca de cules. Lupul, o pandea de dupa un copac. Cat a cules ce-a cules, pe Scufita au trecut-o ceva nevoi fiziologice, drept pentru care a luat pozitia regulamentara. Lupul, cat ai zice "alegeri", s-a pozitionat cu ciupercuta in sus. Scufita a simtit ceva si a zis "Ce-o fi?". La care lupul, zambitor, a zis: "Ce o fi, o fi" si a pornit cu incredere in regularea normelor si regulamentelor Scufitei.

Cam asa e si cu electoratul roman, astazi. Ce-o fi? Sunt, de fapt, 3 optiuni, dintre care e limpede ca cei din USL vor castiga. Totusi, cu perspectiva unui viol in fata, din partea celor care se cheama "clasa politica", ma intreb cum voi scapa din povestea asta cu onoarea "reperata".

Pentru mine, e limpede ca "politica e o curva" si se fac multe compromisuri pentru a desfasura activitatea politica. O fi adevarat, dar e doar o scuza. Toate cele 3 optiuni politice, USL, ARD, PPDD, nu ofera garantii majore ca se vor intampla lucruri. Ce imi lipseste este viziunea de ansamblu, ce se va schimba in bine daca oricare dintre cele trei parti ar intra la guvernare. Si oameni care sa inteleaga ce se intampla in economie, in invatamant, in sanatate, in justitie, atunci cand fac propuneri legislative si se gandesc la diverse programe.

Sunt si unii care stiu despre ce vorbesc. Am luat cunostinta de curand despre activitatea lui Varujan Pambuccian, reprezentantul minoritatii armene din Romania. E mai mult decat asta, dupa parerea mea este reprezentantul minoritatii IT in Romania. Ce mi-a placut a fost continuitatea unor idei care au sustinut o industrie ce genereaza multa valoare adaugata si aduce multi bani in tara. Am mai scris aici despre pericolul care pandeste industria de IT, dar pana acolo e cale lunga si deocamdata suntem considerati una dintre cele mai puternice tari din regiune in IT. Dat fiind numarul relativ redus de angajati, cred ca nu pare inca important din punct de vedere politic.

Nu acelasi lucru l-as putea spune despre multi alti politicieni aterizati in parlament. Oamenii au o anvergura redusa, fosti sefi de birou prin ceva primarii, propulsati in fata de sponsori puternici, lideri studentesti care se viseaza ministri, juristi de la facultati obscure care au ajuns directori la companii de stat. In general, foarte multi oameni dependenti de sistemul de stat, de avantajele si banii pe care ii pot obtine numai prin sistemul PCR (pile-cunostinte-relatii). Nu ii cunosc pe toti bine, dar am regasit pe liste un fost coleg de liceu, dintr-un alt an, care banuiesc ca s-a remarcat prin implicarea rapida in politica si mai putin prin concentrarea unor competente. Totusi, a ajuns secretar de stat si candideaza la parlament. Mai apoi, un tip cu moralitate indoielnica, ce a facut vreo 10 ani facultate si era jupan la cazari, e deja parlamentar, abonat la Realitatea si candidat la primarie si deputatie.
Mai sunt si persoane aparute de curand pe harta politica, cum e tipul de la Iasisting, Blajut, ce si-a platit intrarea in politica prin inmormantarea tuturor cadavrelor de la morga din Iasi. Mai sunt probabil ca el si la celelalte partide, dar nu prea vad multi oameni care sa intre in politica din alt motiv decat pentru avantaje materiale.
Ponderea industriei de IT&C este de circa 10% dn PIB. Doar ca presedintele comisiei de IT&C este un inginer mecanic, ce a facut afaceri cu terenuri si case. Habar nu am cat de priceput este, dar mi se pare ciudat sa nu gaseasca pe cineva cu mai multa pricepere in zona. In fine, ingrijorarea mea este legata de cine va desena politicile sectoriale, pentru diverse zone industriale si cine va face legatura cu invatamantul. Este aproape o obsesie, de acum, pentru mine, cum va fi legata strategia de dezvoltare a invatamantului cu cea a dezvoltarii industriale. Eu vad doua directii de dezvoltare a invatamantului: una care sa genereze competente necesare in industrie, administratie si comert, iar cealalta care sa stimuleze cercetarea si inovarea. Nu cred ca academicul poate fi independent de industrie si admnistratie, dupa cum nu cred ar trebui sa genereze doar competentele cerute direct de industrie. Cum va face politicul pentru a integra aceste doua componente, nu stiu. Dar pana acum, sunt prea multe directii abordate si schimbate la cativa ani. Si credibilitatea scade, cu fiecare plagiat discutat.
Azi, universitatile sunt o mare fabrica de diplome si doctorate. Pericolul este in directia faptului ca nu vom mai distinge care sunt facultati bune si care nu, in care diplome sa ne incredem, dar mai alespoate scadea dramatic motivatia celor care inca nu au absolvit pentru dobandirea unei educatii bune. Nu stiu sa spun daca sunt mai multe diplome fara acoperire in cunostinte decat cele cu acoperire, dar ajunge o bata la un car de oale. Ce-i de facut din punct de vedere politic pentru a imbunatati invatamantul? Cine este persoana care sa isi asume rolul de reformator pana la capat, cum o face Raed Arafat in medicina?
Si ultimul subiect pe agenda zilei, fondurile europene. Toata lumea stie despre modelul polonez, cei care absorb aproape toti banii care sunt alocati. Noi suntem anti-modelul, apriori, toti politicienii considera banii europeni ca si productia CAP-urilor de dinainte de 1989. Sa furam, ca nu furam de la cineva anume. Daca adaugam si o birocratie stufoasa, vedem si dimensiunile esecului. Bani sunt foarte multi de absorbit, dar se poate fura relativ putin comparativ cu fondurile guvernamentale. Deci, e multa treaba de facut, oameni care sa genereze raporturi, dar se pot face lucruri interesante. Pe partea de POS DRU, unde pot aplica persoane fizice si juridice, deci nu numai statul, interesul a crescut mult si nu mai poate accesa chiar orice. In schimb, nu am observat mecanisme de sustinere a proiectelor din punct de vedere financiar. Polonezii au implementat un fel de fond de transfer care sa finanteze proiectele pana la efectuarea platilor din fonduri europene.

Sunt foarte curios cum va arata viitorul guvern si ce va implementa el in urmatoarele 3 directii.
1. Cum vor trata in continuare industria IT?
2. Care va fi strategia de dezvoltare a invatamantului in Romania?
3. Care este strategia de imbunatatire a absorbtiei fondurilor europene?

Saptamana viitoare voi posta un articol despre cum vad eu urmatoarele idei: ce inseamna lider, ce inseamna conducator, ce inseamna politician, ce inseamna negustor de voturi.

Pana atunci, va recomand articolul lui Miron Damian, din Kamikaze (il gasiti doar la chioscuri articolul), care spune asa "Votez dintr-un calcul rece si detasat". Deci, nu va lasati incantati de televiziuni si sloganuri, ganditi-va cum va poate reprezenta interesele politicienii respectivi. O varianta mai lunga si enervanta a ideii lui Miron, pe contributors.ro.

Read More...

Cine castiga din training-uri gratuite din fonduri europene pentru manageri

Folosirea fondurilor europene pentru a deriva business case-uri interesante este o noua abordare a antreprenorilor. Mai jos puteti vedea cateva initiative care ii ajuta pe antreprenorii respectivi in a isi dezvoltat business-ul, dar ofera, in acelasi timp, instruire relevanta celor carora li se adreseaza.  Toate initiativele de mai jos au un efect benefic asupra participantilor
 
Romtelecom, Bluepoint IT Solutions şi OTE Academy, au accesat un fonduri europene, pentru a oferi cursuri managerilor prin Online Business School. Platforma isi propune sa ofere catre 6000 de manageri din IMM-uri cursuri online care acopera zone diverse din activitatea unui manager: cursuri de marketing, management, leadership, simulare de business, dezvoltare personala, cat si pentru utilizarea calculatorului si de limba engleza.
Organizatorii afirma ca "Pe termen lung, programul va genera la nivelul pieţei o atitudine pozitivă asupra antreprenoriatului, va creşte competenţele antreprenoriale şi manageriale ale persoanelor care coordonează IMM-urile şi va consolida capacitatea de dezvoltare a acestora, generând astfel noi locuri de muncă."
Eu cred ca poate fi un diferentiator in piata telecom pentru Romtelecom. Antreprenorii care vor urma aceste cursuri pot cumpara diverse produse Romtelecom cu discount, dar vor avea si o perceptie pozitiva a companiei Romtelecom.


Schultz Consulting, o companie de training si consultanta, a accesat fonduri europene pentru a oferi cursuri gratuite pentru manageri din companii mici, companii carora li se va oferi si consultanta in diagnosticarea nevoilor de dezvoltarea organizationala. Vezi mai multe in stirea ZF si site-ul companiei. Schultz adreseaza un numar semnificativ de companii si pare a fi un proiect make-market care poate genera leads pe termen lung.


iPlan are un program in derulare prin care isi propune educarea a circa 1000 de manageri in planificare strategica. Am participat si am scris despre asta. Eusediu Margasoiu (care a fost director de marketing la Pepsi Romania), a inventat un program foarte bun, bazat pe un tool numit Markstraat. Un program excelent, condimentat cu experienta de management a echipei de training si asezonat cu charisma lui Cristian Negut, ca moderator al planului personal de dezvoltare. Din nou, o initiativa grozava pentru participanti. Ce o fi dincolo de convingerea lui Eusediu ca trebuie sa participe la consolidarea establishmentului de management in Romania? Eu cred ca e un fel mai aparte de make-market,  in care Eusediu isi propune pentru The Network sa creasca nivelul de educatie al unor potentiali clienti, care la randul lor sa vorbeasca despre competentele echipei de consultanti. Eu am fost convins si cred ca este unul din business case-urile win-win din Romania, nu prea multe in ultimii ani. Eusediu a castigat un contract de consultanta pentru Ministerul Turismului in a promova brandul turistic al Romaniei. Sa vedem cand apare si programul care va folosi ideile din Blue Ocean Strategy.

O alta idee, care nu e total gratuita o are School for Startups, in care Dragos Ghenea, impreuna cu Doug Richard, ofera o serie de traininguri (bootcamps). Se adreseaza antreprenorilor, explica antreprenoriatul si este partial gratuit (1400 euro din 5000 euro cost real) si este sustinut de Fundatia Post Privatizare a Comisiei Europene. Prin aceasta, Dragos Ghenea isi consolideaza auro de business angel si ofera din experienta sa de antreprenor. Inca o chestie buna si destul de ieftina.

Astept si parerile voastre...

Read More...

Interviu cu invingatorii - video

Articolul de duminica asta este un video cu cei care au participat cu succes la concursul de Freescale. Voi incerca interviuri similare cu castigatorii de la Hard&Soft SUCEAVA, in mai 2012.

PS: este mult mai greu sa publici un video, decat o postare scrisa. In urmatoarele 60 minute, va aparea si video-ul, de indata ce YouTube isi termina procesarea

Read More...

IT-ul creste in continuare in Romania

Update 1: Un alt set de statistici arata ca IT-ul a creat circa 7000 de locuri de munca, cu un salariu mediu net mult peste media din industria romanaeasca.
Update 2: Focusul noilor programe universitare ar trebui sa fie pe orice zona industriala care genereaza locuri de munca, nu doar pe IT. Exista un decalaj intre educatia formala si necesitatile industriei care poate fi redus prin colaborare.

Articol:
Ziarul financiar publica statistici referitoare la cresterea numarului de angajati si a salariului mediu in industria de IT. Media salariala e de circa 2.5 ori mai mare decat salariul mediu pe economie, asta doar din datele adunate de stat.
Ar fi foarte interesant daca statul ar investi in universitatile care formeaza aceste tipuri de angajati si daca ar exista o strategie de alocare a fondurilor pentru facultati bazate pe nevoile companiilor.
In Germania, exista un sistem de educatie duala care are la baza faptul ca universitatea are un parteneriat cu firme si studentii lucreaza 6 luni, iar 6 luni fac cursuri. Mai multe detalii pe site-ul universitatii respective, din landul Baden Wurtenberg.
Ce parere aveti? In Romania ar trebui infiintat asa ceva?

Read More...